România are un plan strategic de eliminare a hepatitelor virale ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Iniţial, acesta prevedea ca ţintă reducerea incidenţei hepatitelor virale cu 90%, diagnosticarea a 90% dintre persoanele infectate şi tratarea a 80% din populaţia cu HVC eligibilă, însă pandemia riscă să amâne aceste termene.
În urmă cu câţiva ani, România era campioană în Uniunea Europeană in ceea ce priveşte prevalenţa hepatitelor virale. Cu toate acestea, datele preliminare dintr-un program de testare derulat în două regiuni din ţară sunt încurajatoare, indicând o reducere a prevalenţei de câteva ori. Datele, prezentate în cadrul evenimentului online HEPATITIS360, organizat de 360medical.ro, sugerează şi o schimbare a profilului pacientului cu hepatită, care a devenit mai tânăr şi mai activ. Specialiştii şi reprezentanţii pacienţilor au pledat, în cadrul dezbaterii, pentru îmbunătăţirea accesului la tratament pentru ca România să atingă ţintele de eradicare a hepatitelor virale.
În iulie 2021 a demarat campania Livero 2, cu două componente - Sud şi Est, cu câte 12 judeţe fiecare -, în care 240.000 de persoane urmează să fie testate de hepatită pe fonduri europene, câte 120.000 din fiecare regiune.
Până la începutul lunii iulie, în regiunile Sud şi Est au fost testate circa 155.000 de persoane.
LIVERO 2 SUD
În regiunea Sud, până la 1 iulie au fost testaţi 79.880 de pacienţi, cu vârsta între 18 şi 101 ani, arată datele prezentate în cadrul evenimentului HEPATITIS360. Programul se va derula până în noiembrie 2023 şi ţinteşte în principal persoane vulnerabile, care au rareori acces la programe de screening.
,,Pentru infecţia cronică cu virus hepatitic B, unde ultimele date modelate de grupul Polaris ne situau pe primul loc în Europa cu o prevalenţă de 4,4%, în Livero 2, în momentul de faţă, prevalenţa este de 1,53% pentru întregul lot, deci o scădere dramatică, cu o distribuţie relativ egală între rural şi urban”, a precizat prof. univ. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie şi hepatologie la Institutul Clinic Fundeni şi UMF ,,Carol Davila”.
Studiul realizat de Polaris Observatory a fost publicat în Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal în martie 2018 şi arăta că, după Albania şi Belarus, România avea cea mai ridicată prevalenţă a HBV din Europa în perioada de referinţă (2016-2017).
Prevalenţa hepatitei B este mai mare la bărbaţii din regiunea Sud testaţi până în prezent.
,,Ceea ce remarcăm noi, ca specialişti, este că s-a schimbat puţin profilul pacienţilor infectaţi, că trebuie să-i căutăm altfel. Putem redefini subiecţii cu risc de infecţie cu hepatită B ca fiind tineri, activi, cu vârsta între 39 şi 45 de ani, în general de etnie romă, cu nivel educaţional redus şi din mediul urban, în regiunea Sud”, a completat prof. Liana Gheorghe.
În cazul hepatitei C, prevalenţa detectată până la 1 iulie în programul Livero 2 Sud este de 0,94%, faţă de 3,12% în studiul Polaris.
,,Din nou, o scădere remarcabilă, de practic 3 ori. Aici prevalenţa este mai mare în mediul rural, la femei şi la persoanele care depăşesc 50 de ani, confirmând că mai avem valul de infecţii iatrogene cu virus hepatitic C”, a explicat prof. Liana Gheorghe.
Medicul pledează pentru asigurarea accesului la tratament pentru toate persoanele testate cu infecţie cu virus hepatitic.
,,Este complet inetic să descoperi o infecţie virală şi să laşi pacientul cu această stigmă, pentru că cei mai mulţi dintre ei aşa o consideră, fără a-i propune imediat accesul la tratament”, a afirmat prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
Pacienţii tineri identificaţi de obicei nu au simptome nici fibroză avansată, astfel că se califică la un tratament de scurtă durată, de 8 sau 12 săptămâni, care asigură o rată de vindecare de 95-98%.
Totuşi, acest profil schimbat al pacientului ridică anumite îngrijorări în rândul specialiştilor, deoarece pacienţii tineri asimptomatici sunt mai activi şi cu un stil de viaţă diferit, ceea ce generează probleme de aderenţă la tratament.
LIVERO 2 EST
În regiunea Est au fost testate până în prezent peste 75.000 de persoane, iar rezultatele indică, de asemenea, o prevalenţă mai mică faţă de acum cinci ani, dar mai mare decât în regiunea Sud.
,,Este undeva la 1,3% pentru hepatita C, 1,6% pentru hepatita B. Totuşi, sunt prevalenţe mari, de peste 3%, în populaţia romă, este o populaţie pe care trebuie să o ţintim, dar este o populaţie care nu are asigurare, astfel încât direcţionarea cptre tratament este deseori dificilă”, a explicat prof. univ. dr. Anca Trifan, manager al Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi.
Spre deosebire de perioadele anterioare, în prezent România dispune de metode de identificare a hepatitelor virale la nivelul spitalelor din ţară (fibroscan, metode serologice).
,,Avem toate premisele să oprim dezastrul pe care hepatitele virale şi alte boli hepatice avansate l-au produs şi îl produc în România, adică una dintre cele mai mari mortalităţi prin boli hepatice cronice din lume şi cea mai mare din Europa”, a explicat prof. univ. dr. Anca Trifan.
De altfel, una dintre problemele ridicate de specialişti este accesul “haotic” la tratament pentru hepatitele virale, cu perioade lungi între perioadele de derulare ale contractelor cost-volum-rezultat, care îi face pe mulţi pacienţi dezinteresaţi şi continuă să răspândească infecţia.
În regiunea Est, peste 80% dintre persoanele testate positiv pentru hepatită C au peste 50 de ani, iar circa 40% aveau fibroze avansate, iar 60% fibroze uşoare.
În cazul hepatitei B, doar circa 40% din persoanele testate pozitiv au peste 50 de ani.
,,Aceste programe se adresează în principal populaţiei defavorizate. Şi eu, şi colega mea, doamna profesor Liana Gheorghe, am bătut la pas – eu Moldova, ea Muntenia – satele cele mai sărace, am abordat pacienţii care nu au văzut doctor niciodată în viaţa lor. Am avut surpriza, dar şi tristeţea să diagnosticăm atât pacienţi cu hepatită B şi C în stadii avansate, cât şi pacienţi cu cancere avansate, la primul lor contact cu un medic”, a completat prof. Trifan.
Perioada pandemiei de Covid-19 a îngreunat accesul la testare şi tratament pentru pacienţii cu hepatite virale.
Reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi subliniază nevoia de predictibilitate, în condiţiile în care apar perioade lungi de pauză în derularea contractelor pentru asigurarea tratamentului.
,,Greşelile pe care le-am făcut în trecut ar trebui evitate. Pentru acest lucru, discuţiile ar trebui începute acum, cel târziu în toamnă, şi aici vorbesc de hepatita C. Pentru că nu vreau să ne trezim din nou în situaţia în care ni se spune că o să fie o lună – două luni de pauză şi să ne trezim cu şapte luni de pauză în ceea ce priveşte continuitatea în terapia antivirală”, a spus Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România(APAH-RO).
Asociaţiile de pacienţi au început discuţii cu autorităţile pentru a rezolva problemele apărute în derularea programelor de tratament pentru hepatitele virale.
,,Este nevoie să avem medicamente pangenotipice în hepatita C pentru că sunt categorii speciale unde nu ştim despre ce genotip este vorba şi riscăm să nu avem tratamente pentru pacienţi. A face genotiparea, din punctul nostru de vedere, nu mai este o opţiune”, a explicat Marinela Debu.
APAH-RO atrage atenţia şi asupra “stigmatizării” pacienţilor neasiguraţi. ,,Dacă vrem să eradicăm hepatitele virale, nu o să reuşim niciodată fără să tratăm şi pacienţii neasiguraţi”, a mai spus Marinela Debu.
De la aceeaşi dezzbatere mai puteţi urmări:
Prof. dr. Liana Gheorghe: Hepatoprotectoarele îşi găsesc loc în afecţiunile blânde ale ficatului
