O echipă de cercetători români a realizat secvenţierea genomului SARS-CoV-2 care circulă în ţară şi a ajuns la concluzia că virusul care circulă pe teritoriul României are originea în Wuhan şi a ajuns din alte state europene.
Astfel, echipa de cercetare de la MedLife a anunţat vineri primele rezultate ale unui nou studiu, prin care a obţinut o serie de informaţii asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România.
Cercetarea a fost derulată integral cu resurse umane şi operaţionale locale şi a implicat secvenţierea genoamelor virusului din diferite regiuni geografice ale ţării, atât de la pacienţi asimptomatici, cât şi simptomatici. Au fost secvenţiate 53 de probe provenite din 7 oraşe: Bucureşti, Galaţi, Slatina, Suceava, Cluj, Focşani şi Tulcea.
Cercetătorii au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvenţă de 99,97% cu virusul original identificat în China (în medie au fost identificate 9 mutaţii per genom, numărul maxim fiind de 13).
Noul coronavirus a ajuns în România în urmă răspândirii virusului din China trecând prin Europa, arată studiul. De altfel, datele analizate arată că mutaţiile detectate la virusurile secvenţiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie.
Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine faptul că virusul a fost adus cu precădere din această zonă, întrucât mutaţiile identificate se găsesc şi în alte tări din Europa.
“Echipele de cercetare depun eforturi uriaşe la nivel global pentru secvenţierea tulpinilor de SARS-CoV-2. Acest proces este foarte important pentru identificarea originii virusului, a surselor de provenienţă ale epidemiilor din diferite regiuni şi a dinamicii transmiterii intra şi intercomunitare”, a spus biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator ştiinţific al studiului.
"Înţelegerea modului de răspândire este esenţială pentru lupta pe care o ducem cu toţii împotriva acestui virus. Mai mult, secvenţirea genomului ar putea ajuta mult la dezvoltarea tratamentelor şi a vaccinurilor viitoare. Pentru acest studiu a fost folosită metoda de secvenţiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, fiind o metodă care permite secvenţierea completă a genomului viral", a completat el.
Pentru identificarea profilului viral specific României, studiul are la bază analiza mutaţiilor genetice ale virusului.
„Este foarte importantă analiza mutaţiilor ce apar la virus. Pe parcursul epidemiei s-ar putea să apară anumite mutaţii care să facă ca oamenii infectaţi să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai uşoară. În egală măsură, s-ar putea să apară mutaţii noi care ar putea să îi permită virusului reinfecţia persoanelor care deja au trecut prin boală şi sunt imuni la varianta mai “veche” a virusului. Mai mult, mutaţiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi şi să facă vaccinurile ineficiente. În concluzie, virusul se adaptează permanent, de aceea studierea evoluţiei genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie” a explicat Dumitru Jardan.
Echipa de cercetare a evaluat în cadrul studiului şi modalitatea de răspândire a virusului pe teritoriul ţării, iar datele analizate atestă că transmiterea noului coronavirus s-a făcut în cea mai mare parte local.
“Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferenţe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puţini oameni care au adus virusul din afara ţării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, şi restricţiilor de circulaţie impuse în această perioadă” a mai spus biologul Dumitru Jardan.
În cadrul aceluiaşi studiu s-a pus un accent important pe mutaţiile genei S, mutaţiile careia se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutaţiile identificate la pacienţii din România arată că este puţin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienţii vindecaţi.
