Medicamentele generice care au intrat pe piaţă în perioada 2015-2021 au adus economii de 780 de milioane de euro la bugetul CNAS, potrivit unui studiu realizat recent de IQVIA. Însă în România, în ultimii ani au dispărut peste 3000 de medicamente generice de pe piaţă, ceea ce creează un paradox – pacienţii au la dispoziţie medicamente inovative (cu un preţ mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine). ,,Au de pierdut şi pacienţii, dar şi statul pentru că trebuie să compenseze medicamente mai scumpe”, a declarat Simona Cocoş, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Director General Zentiva România şi Republica Moldova.
Românii dau mai mulţi bani pe medicamente din cauza politicilor defectuoase ale Guvernului, au atras atenţia reprezentanţii APMGR, în cadrul unei conferinţe de presă, arătând care sunt problemele cu care se confruntă producătorii de medicamente generice.
Creşterile de preţ la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producţia de medicamente (energie, transport, materii prime şi ambalaje) sunt între 20% şi 300% faţă de anul 2021, însă în acest context preţul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătăţii în România.
Pe lângă inflaţie şi limitarea preţurilor la medicamente, există însă şi problema taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% şi cu preţuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deşi Legea 53/2020 prevede 20%. Diferenţa este dată de faptul că taxa se calculează la preţul de raft, preţ care include adaosurile comerciale şi costurile cu distribuţia.
APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, de 16-17%, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 RON, şi alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.
,,Dacă până mai ieri spuneam că 70% din pacienţii din România sunt trataţi cu medicamente generice, astăzi nu mai sunt valabile aceste date. Din păcate, procentul a scăzut la 60% dintre pacienţi, în condiţiile în care în ţările dezvoltate din Europa 80% din pacienţi se tratează cu medicamente generice”, a precizat Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR şi Director General Accord Healthcare România.
Vicepreşedintele APMGR e de părere că „trebuie să intervină de urgenţă Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii şi cel al Finanţelor, pentru a corecta această situaţie paradoxală care face fabricarea şi importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial şi să pună în aplicare aceste soluţii.”
În timp ce medicamentele generice cu preţ mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piaţa din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.
Pacienţii din România au la acces la de patru ori mai puţine medicamente generice decât cei din Polonia, de două ori mai puţine decât cei din Cehia şi de şase ori mai puţine decât cei din Germania.
„În momentul în care pacienţii nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranţă vor renunţa la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viaţa pacienţilor e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponenţial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.
Medicii din România sunt nevoiţi să prescrie reţetele în funcţie de veniturile pacienţilor, pentru a se asigura că aceştia îşi permit din punct de vedere financiar să urmeze tratamentul pe perioadă îndelungată.
„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienţi care nu îşi permit aceste costuri. Trebuie să ţinem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună şi are şi alte cheltuieli. Nu poţi să laşi pensia la farmacie! Pentru o bună parte a populaţiei, existenţa genericelor pe piaţă îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică,” a afirmat dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, vicepreşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
În opinia medicului de familie, în cazul pacienţilor cu afecţiuni cronice trebuie ţinut cont de accesul acestora la tratament şi din punct de vedere financiar.
,,Poate că pentru un eveniment acut bolnavul îşi permite să dea o sumă mai mare de bani, dar pentru afecţiuni cronice, unde poate fi vorba şi de mai multe medicamente, e dificil. În fiecare zi am cel puţin un pacient la cabinet care spune că nu-şi poate permite tratamentul”, a subliniat dr. Daciana Toma, arătând că schimbarea schemei terapeutice, din cauza lipsei unui medicament din piaţă, reprezintă o altă problemă ce trebuie luată în seamă, fiindcă înseamnă pentru pacient o perioadă de vulnerabilitate crescută.
