Sentimentul de singurătate pare să influenţeze riscul unei persoane de a suferi de insuficienţă cardiacă. Potrivit unei noi cercetări şi izolarea socială, dar şi singurătatea sunt legate în mod independent de un risc crescut de a dezvolta această boală de inimă.
Dr. Jihui Zhang, medic specialist la Universitatea Medicală din Guangzhou din China, a explorat date de la peste 460.000 de pacienţi care au participat la studiul U.K. Biobank. Izolarea socială a fost definită ca „a fi singur în mod obiectiv sau a avea legături sociale rare”.
Singurătatea, pe de altă parte, a fost definită ca „un sentiment dureros cauzat de o discrepanţă între dorinţa cuiva pentru conexiuni şi gradul real de conexiuni”. Participanţii au indicat dacă au experimentat izolare socială sau singurătate, răspunzând la chestionare.
„Aceste constatări indică faptul că impactul singurătăţii subiective a fost mai important decât cel al izolării sociale obiective”, a declarat dr. Jihui Zhang autorul principal.
„Aceste rezultate sugerează că atunci când singurătatea este prezentă, are legătură cu insuficienţa cardiacă. Singurătatea este probabil un factor de stres psihologic mai puternic decât izolarea socială, deoarece singurătatea este comună la indivizii ostili sau care au relaţii sociale stresante”, a precizat medicul potrivit siteului cardiovascularbusiness.com.
Echipa de cercetare a constatat că au fost raportate aproape 13.000 de cazuri de insuficienţă cardiacă printre participanţii la studiu pe parcursul a 12,3 ani de urmărire. Izolarea socială şi singurătatea au crescut riscul unui participant de insuficienţă cardiacă cu până la 20%. Acest lucru a fost adevărat, indiferent de riscul de insuficienţă cardiacă genetică al persoanei în acel moment.
„Vom acorda mai multă atenţie acelor indivizi care se simt singuri”, a adăugat Zhang. Medicii Sarah J. Goodlin şi Sheldon H. Gottlieb de la Şcoala de Medicină a Universităţii Johns Hopkins au subliniat că cercetătorii ştiu de ceva timp că există legături clare între interacţiunile sociale şi sănătatea cardiovasculară.
„Există o asociere puternică şi bine documentată între relaţiile sociale, statutul socioeconomic şi boala cardiometabolică. Unii au sugerat că mecanismul de asociere a izolării sociale şi/sau singurătăţii cu bolile cardiovasculare este activarea sistemului nervos simpatic şi a axei hipotalamo-hipofizo-adrenocortical. Riscul de singurătate şi izolare socială şi influenţele lor negative asupra sănătăţii sunt asociate cu un statut socioeconomic mai scăzut şi cu boli mintale”, au precizat cei doi medici.
Explorând această ultimă analiză concentrată pe insuficienţa cardiacă, cei doi co-autori ai studiului au examinat modalităţi prin care sistemele moderne de asistenţă medicală pot funcţiona pentru a ajuta pacienţii.
„Deoarece determinanţii sociali ai sănătăţii sunt recunoscuţi din ce în ce mai mult ca componente importante ale asistenţei medicale centrate pe pacient, ar putea fi adecvat să se includă intervenţii specifice, cum ar fi „prescripţia socială” în îngrijire. Abordarea singurătăţii, izolării sociale şi a altor determinanţi sociali ai sănătăţii va necesita transformarea furnizării de îngrijiri medicale pentru a integra îngrijirea socială. Sugerăm că accentul actual pe singurătate şi izolare socială este un „îndemn la acţiune” pentru sistemele de asistenţă medicală, asigurători şi alţii implicaţi în sănătatea populaţiei”, sunt de părere medicii.
Dr. Costin Matei, medic specialist psihiatru la Clinica Nutrimed,a atras atenţia în cadrul dezbaterii online Mental Health 360, organizată de 360medical.ro.asupra faptului că tulburările de somn, dacă se cronicizează, pot produce în timp probleme cardiovasculare.
