Sistemul de sănătate din România are acces la aproape 5 miliarde euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi fonduri de coeziune în acest deceniu, o şansă istorică pentru modernizarea unui sector rămas mult în urma celor din statele vest-europene. Cu toate acestea, rata efectivă de absorbţie a fondurilor va depinde de calitatea proiectelor, dar şi de capacitatea de implementare a acestora de către administraţia românească.
Astfel, Comisia Europeană a anunţat săptămâna aceasta că România va primi în total 31,5 miliarde euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a regiunilor sale, precum şi a tranziţiei sale verzi şi digitale.
Din aceste fonduri, o sumă de 2,3 miliarde euro este alocată pentru modernizarea sistemului de sănătate.
"Vor fi realizate investiţii în valoare de 2,3 miliarde euro pentru asigurarea accesului cetăţenilor la sănătate şi pentru îmbunătăţirea calităţii, a eficacităţii şi a rezilienţei sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităţilor", a precizat Comisia Europeană.
Suma se adaugă la cea alocată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de sănătate, de 2,4 miliarde euro, destinată în principal investiţiilor în spitale şi în creşterea accesului la Sănătate.
Fondurile vor fi alocate pentru extinderea şi renovarea a 25 de spitale, construirea sau renovarea a 200 de centre comunitare, care au dotări noi şi personal, dotarea a 3.000 de cabinete ale medicilor de familie şi a 10 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv cu ambulanţă transport nou-născuţi.
Fondurile sunt propuse şi pentru dezvoltarea de politici publice de sănătate care să ducă la creşterea accesului la servicii de prevenţie, de diagnostic şi tratament precoce.
Planul prevede şi reforme, care implică modificarea cadrului legislativ şi reducerea disparităţilor la nivel naţional în ceea ce priveşte capacitatea de prevenţie şi intervenţie în situaţii de criză, elaborarea sau actualizarea documentelor de politică publică (strategii, planuri de acţiune) pentru asigurarea unei abordări unitare care să asigure corelarea şi coerenţa acţiunilor tuturor autorităţilor cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de criză.
CAPACITATE SLABĂ DE IMPLEMENTARE
Pentru a implementa noile proiecte din Sănătate, PNRR a prevăzut înfiinţarea unei noi instituţii - Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).
Principala misiune a ANDIS în cadrul PNRR va fi gestionarea proiectelor de construire sau de modernizare a cel puţin 25 de spitale din România, selectate dintr-o listă de 49 de proiecte. Au fost reţinute proiectele cele mai avansate, care au şanse să fie finalizate până în 2026.
O altă prioritate în sănătate prevăzută în PNRR este realizarea de reforme pentru dezvoltarea capacităţii de gestionare a fondurilor publice, dezvoltarea capacităţii de investiţii în infrastructura sanitară şi s capacităţii de management al serviciilor de sănătate.
Această componentă, la care autorităţile române din domeniul sănătăţii au o capacitate slabă, are un buget de 180 milioane euro.
Autorităţile din Sănătate nu au gestionat nici măcar un singur proiect major în sectorul sanitar public din România de peste trei decenii.
