Spitalele de top din Statele Unite au devenit în ultimele decenii adevărate complexuri medicale, în care îngrijirea pacienţilor se îmbină cu cercetarea în domeniul medical, cu şcolarizarea viitorilor medici şi cu aplicarea ultimelor descoperiri în materie ştiinţiifică şi tehnică din sectorul de sănătate.
Unele mari spitale militare au dezvoltat şi cooperări internaţionale prin management al unor spitale din străinătate, pregătirea personalului medical după standardele americane sau afilierea unor spitale din alte ţări ca urmare a îndeplinirii unor condiţii stricte.
Johns Hopkins
Cel mai cunoscut exemplu în domeniu este Johns Hopkins Medicine din Baltimore, statul Maryland, spital fondat la finalul secolului XIX din moştenirea lăsată în acest scop de omul de afaceri Johns Hopkins.
Din moştenirea sa au fost fondate numeroase instituţii care îi poartă numele: spitalul Johns Hopkins, Universitatea Johns Hopkins, o şcoală de medicină, o şcoală de asistenţi medicali, o şcoală de afaceri, o şcoală specializată în sănătate publică şi o şcoală de studii internaţionale avansate.
În 1998, Johns Hopkins Medicine a creat o divizie nouă, Johns Hopkins Medicine International, pentru colaborările din străinătate.
De atunci, Johns Hopkins a ajuns la un număr important de spitale afiliate sau de alte tipuri de colaborări în state din Orientul Mijlociu, America Latină sau Asia, care au considerat că prezenţa unui spital gestionat după cele mai înalte standarde americane va creşte calitatea sistemului medical.
În cadrul “BestInvest Healthcare Forum”, eveniment organizat la New York de Consiliul de Afaceri Româno-American (RABC) în perioada 5-8 noiembrie 2018, o delegaţie din România - care a cuprins oficiali din Sănătate, parlamentari, manageri de spitale de stat sau private şi medici - a vizitat mai multe spitale de top din SUA.
Spitalul Johns Hopkins din Baltimore impresionează încă de la intrare prin dimensiune, fiind o adevărată “uzină medicală” cu o mulţime de secţii şi departamente.
Într-un astfel de complex, optimizarea activităţilor joacă un rol cheie.
“În blocurile operatorii fiecare operaţie chirurgicală are un anumit timp alocat şi este foarte important ca fiecare chirurg să respecte programul, pentru că altfel se creează un efect în cascadă, afectând timpii alocaţi altor operaţii. La Centrul pentru Optimizare Perioperatorie urmărim modul de respectare a timpilor alocaţi şi trimitem notificări medicilor despre respectarea programului, iar atunci când programul nu este respectat, cerem feedback şi analizăm cauzele pentru a optimiza programarea”, explică directorul medical al Centrului pentru Optimizare Perioperatorie din cadrul Spitalului Johns Hopkins, Jerry Stonemetz.
La departamentul de radiologie vasculară şi intervenţională, aparatele de ultimă oră permit medicilor să ofere cele mai bune opţiuni mai ales pacienţilor oncologici, deciziile fiind luate, ca în orice spital de top, de un tumor board.
“Trebuie să intervenim cu radiologia exact cât trebuie, atunci când trebuie, unde trebuie şi când trebuie”, explică şeful departamentului, Kelvin Hong.
Mulţi dintre medicii sau angajaţii spitalului sunt născuţi în afara Statelor Unite, o situaţia comună în instituţiile medicale de top din SUA.
Întregul grup Johns Hopkins are un buget anual de circa 8 miliarde de dolari, ceea ce îi permite spitalului să dispună de cea mai bună aparatură şi de medici de top la nivel mondial.
De altfel, Johns Hopkins are şi o şcoală medicală de prestigiu, cu circa 1.200 de studenţi în medicină, unde selecţia este extrem de dură.
“Anul trecut au fost admişi la şcoala de medicină Johns Hopkins circa 3% dintre candidaţi”, subliniază Benjamin Seo, senior associate la Johns Hopkins International.
Însă cei admişi se pot considera parte a unei elite şi sunt sprijiniţi să facă cercetare, să inoveze şi apoi să îşi comercializeze ideile.
Johns Hopkins are propriul său accelerator de afaceri, Fast Forward, care lucrează cu marile companii farmaceutice mondiale şi oferă sprijin gratuit studenţilor să folosească resursele pentru cercetare şi apoi le asigură suport să îşi folosească ideile fie prin înfiinţarea de companii, fie prin asocierea cu companii existente.
Nivelul extrem de ridicat de exigenţă reprezintă, de altfel, unul dintre atuurile Johns Hopkins. Vizitatorii spitalului pot vedea, afişat la vedere, anunţul că unitatea medicală este considerată a treia cea mai bună în ultimul top al spitalelor din SUA.
Condiţii de afiliere
Acest atu a început să fie valorificat, după anul 200, într-o internaţionalizare accentuată a mărcii Johns Hopkins, care are acum spitale afiliate în Turcia, Liban, Emiratele Arabe Unite sau diverse alte forme de cooperare cu spitale din America Latină sau Asia, în principal.
360medical.ro i-a întrebat pe responsabilii de la Johns Hopkins ce condiţii ar trebuie să îndeplinească un spital din România – sau din orice altă ţară – pentru a deveni afiliat al Johns Hopkins şi a putea să poarte prestigioasa siglă.
“Sunt criterii care se bazează mai mult pe misiunea în sine. Spre exemplu, nu impunem o sumă minimă de investit pentru o afiliere, ci ne dorim în primul rând o asociere pe termen lung cu noi. Dacă proprietarul ar fi un fond de investiţii speculativ, care de obicei îşi propune să vândă după cinci ani pentru a obţine un randament rapid, nu ne interesează”, a explicat Benjamin Seo.
Condiţiile minime ţin mai degrabă de calitatea medicală şi de dorinţa de a accepta şi de a implementa standardele Johns Hopkins pe termen lung.
“Trebuie îndeplinite câteva condiţii de la început: dorinţa de colaborare pe termen lung, să dispună de o echipă medicală de calitate. Şi trebuie să îşi dorească să se asocieze cu noi. Altfel, nu ne putem asocia numele cu respectivul spital, pentru că renumele nostru ar avea de suferit”, a precizat directorul pentru servicii globale al Johns Hopkins International, Hortenzia Beciu, o româncă care a lucrat anterior la Banca Mondială.
“Înainte de a lua o decizie de a accepta sau nu demararea procesului de afiliere, realizăm un due-dilligence (audit, n.r.)”, a completat ea.
Însă există exemple de succes de afiliere, unele chiar în apropierea României. Spitalul Anadolu din Istanbul, unul dintre primele care au obţinut afilierea la Johns Hopkins – în septembrie 2002 -, funcţionează ca o organizaţie non-profit finanţată de Fundaţia Anadolu, o divizie a grupului industrial Anadolu.
Spitalul, la care se tratează şi mulţi români, dispune de medici formaţi în SUA şi de centre de excelenţă în cardiologie, oncologie sau neurologie.
Preşedintele spitalului Anadolu şi şeful echipei de asistenţi medicali sunt numiţi de Johns Hopkins, potrivit reprezentanţilor instituţiei medicale americane.
Mount Sinai, New York
Spre deosebire de Johns Hopkins, Mount Sinai, instituţie medicală de top fondată tot în secolul XIX, este situată în New York, dezvoltând în timp un adevărat cartier medical în Manhattan.
Mount Sinai este tot o adevărată “uzină medicală” cu clădiri mai vechi sau mai noi, realizate de arhitecţi celebri la nivel mondial, dar cu aceeaşi ambiţie de a-şi menţine statutul de instituţie medicală de top.
Instituţia medicală a devenit între timp o adevărată reţea medicală - Mount Sinai Health System -, capabilă să ofere servicii de sănătate, cercetare şi educaţie.
Într-o vizită în interiorul complexului medical, inovaţia este, de altfel, foarte vizibilă: anunţuri pentru înrolarea de voluntari pentru ultimele studii clinice din care se pot dezvolta viitoare tratamente, aparate care prepară automat doze personalizate de chimioterapie pentru pacienţii oncologici sau parate RMN la care medicii din România pot doar visa.
În cadrul unei vizite în cadrul departamentului de imagistică, vizitatorii pot realiza foarte uşor atenţia la detalii.
“Ne aflăm la 75 de metri sub pământ, ca să nu se simtă niciun fel de influenţă din exterior, de la maşini sau metrou, în timpul unui screening”, afirmă Ioan Igna, un român specialist în radiologie nucleară plecat din România în anii 1980 şi care lucrează acum la Mount Sinai.
Aparatura oferă, de altfel, posibilitatea de a realiza examinări cu ajutorul rezonanţei magnetice de cea mai bună calitate.
“Aparatul acesta are 7 Tesla”, precizează unul dintre reprezentanţii spitalului american. “La noi în toată ţara nu există mai mult de 3 Tesla”, răspunde cu regret un medic din România, care a participat la vizita de la Mount Sinai.
Luând exemplul Johns Hopkins, Mount Sinai a început un proces de internaţionalizare, înfiinţând divizia Mount Sinai International (MSI), responsabilă pentru extinderea servicilor medicale la nivel mondial.
“MSI poate oferi unor anumite organizaţii partenere licenţa de a folosi brandul Mount Sinai într-un anumit mod. O astfel de licenţiere este condiţionată de respectarea de către organizaţia parteneră a unor anumite cerinţe, precum acreditarea de către o agenţie internaţională recunoscută şi implementarea, menţinerea şi reevaluarea periodică a unor programe de calitate şi de siguranţă”, spun reprezentanţii instituţiei.
Aceştia consideră că şi un spital din România poate deveni purta brandul Mount Sinai în cazul în care respectă cerinţele şi se angajează într-un parteneriat pe termen lung cu instituţia medicală din SUA.
