Europa se confruntă din ce în ce mai des cu episoade de căldură atât de intense încât organismul uman nu poate face faţă, în condiţiile în care schimbările climatice continuă să crească temperaturile, a declarat luni serviciul Copernicus de monitorizare a climei din cadrul Uniunii Europene (UE) şi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
Într-un raport privind clima din Europa, observatorul european Copernicus şi OMM au remarcat condiţiile extreme de anul trecut, inclusiv un val de căldură din iulie care a împins 41% din sudul Europei în condiţii de stres termic puternic, foarte puternic sau extrem - cea mai mare suprafaţă a Europei aflată în astfel de condiţii în orice zi înregistrată.
Căldura extremă prezintă riscuri deosebite pentru sănătatea lucrătorilor în aer liber, a persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu afecţiuni existente, cum ar fi bolile cardiovasculare şi diabetul.
Unele părţi ale Italiei au înregistrat cu 7% mai multe decese decât în mod normal în luna iulie a anului trecut.
Stresul provocat de căldură măsoară impactul pe care mediul înconjurător îl are asupra corpului uman, combinând factori precum temperatura, umiditatea şi reacţia organismului, pentru a stabili temperatura „resimţită de organism".
Unele părţi din Spania, Franţa, Italia şi Grecia s-au confruntat cu până la zece zile de stres termic extrem în 2023, definit ca o temperatură „resimţită" de peste 46 de grade Celsius, moment în care trebuie luate măsuri imediate pentru evitarea unui AVC (accident vascular cerebral) provocat de căldură şi alte probleme de sănătate, potrivit Reuters.
Decesele legate de căldură au crescut cu aproximativ 30% în Europa în ultimii 20 de ani, se arată în raport
Luna trecută, agenţia de mediu a UE a îndemnat guvernele să pregătească sistemele de sănătate pentru schimbările climatice şi a solicitat adoptarea unor norme europene pentru a proteja lucrătorii în aer liber împotriva căldurii extreme.
Anul trecut a fost cel mai călduros an din lume de la începutul înregistrărilor.
Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid din lume
Potrivit raportului, emisiile de gaze cu efect de seră au fost cea mai mare cauză a căldurii excepţionale de anul trecut. De asemenea, au jucat un rol şi factori precum fenomenul meteorologic El Nino, care poate perturba tiparele meteorologice normale la nivel global.
El Nino este un fenomen meteorologic natural, care corespunde unei încălziri în mare parte dintre regiunile tropicale ale Oceanului Pacific şi care se produce cu o frecvenţă cuprinsă între doi şi şapte ani, durând între nouă şi 12 luni. Fenomenul se referă la o încălzire a suprafeţei oceanului sau la temperaturi peste medie la suprafaţa mării în zona centrală şi estică a Oceanului Pacific tropical.
Acest fenomen care se repetă neregulat de-a lungul anilor, modifică circulaţia atmosferică la scară planetară şi încălzeşte zone îndepărtate, producându-se totodată în contextul unei clime modificate de activităţile antropice, potrivit OMM.
Căldura a alimentat fenomenele meteorologice extreme, inclusiv inundaţiile, deoarece atmosfera mai caldă poate reţine mai multă umiditate, provocând ploi mai puternice atunci când aceasta este eliberată.
Anul trecut, inundaţiile din Slovenia au afectat 1,5 milioane de persoane. Grecia a fost afectată de cel mai mare incendiu de vegetaţie înregistrat vreodată în UE, având o suprafaţă de 960 km pătraţi, de două ori mai mare decât oraşul Atena.
De asemenea, gheţarii alpini au pierdut 10% din volumul rămas în 2022 şi 2023.
„Unele dintre evenimentele din 2023 au luat prin surprindere comunitatea ştiinţifică din cauza intensităţii lor, a vitezei de apariţie, a amplorii şi a duratei lor", a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
