Un nou studiu sugerează că cel puţin 1 din 5 copii din întreaga lume este expus riscului de a dezvolta o tulburare de alimentaţie, cum ar fi bulimia, anorexia sau alimentaţia excesivă.
Studiul, publicat luna aceasta în jurnalul JAMA Pediatrics, are la bază analiza datelor a 63.181 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani din 16 ţări pentru a căuta ceea ce se numeşte „alimentaţie dezordonată”. Niciunul dintre copiii incluşi în studiu nu a diagnosticat tulburări fizice sau mentale, iar datele nu au fost incluse pe perioada COVID-19.
Cercetătorii au examinat rezultatele unui chestionar standardizat pentru tulburări de alimentaţie, utilizat pe scară largă, numit Sick, Control, One, Fat, Food (SCOFF). Când cineva răspunde da la două sau mai multe din întrebări, se consideră că persoana are o alimentaţie dezordonată, ceea ce „desemnează o suspiciune de tulburare de alimentaţie existentă”, scriu cercetătorii.
22% dintre copii au răspuns da la două sau mai multe dintre întrebările chestionarului. Proporţia copiilor cu alimentaţie dezordonată este probabil şi mai mare, explică cercetătorii, deoarece copiii pot ascunde simptomele „din cauza sentimentelor de ruşine sau stigmatizare”.
Descoperirile reprezintă o schimbare dramatică faţă de estimarea că 2,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani au o tulburare de alimentaţie.
În acest ultim studiu, alimentaţia dezordonată a fost mai frecventă în rândul fetelor, copiilor mai mari şi celor cu un indice de masă corporală mai mare, sau IMC, care este o măsurătoare combinată a înălţimii şi greutăţii.
Analiza a arătat că 30% dintre fete prezentau tulburări de alimentaţie, comparativ cu 17% dintre băieţi.
Descoperirile referitoare la copiii care au deja un IMC ridicat confirmă cercetările anterioare că mulţi dintre aceşti copii urmează deja comportamente alimentare dezordonate în timp ce încearcă să slăbească, scriu autorii.
„Deşi majoritatea adolescenţilor care dezvoltă o tulburare de alimentaţie nu raportează probleme anterioare privind excesul de greutate, unii adolescenţi ar putea interpreta greşit în ce constă o alimentaţie sănătoasă şi ar putea să se angajeze în comportamente nesănătoase (de exemplu, săritul peste mese pentru a genera un deficit caloric), ceea ce ar putea duce apoi la dezvoltarea o tulburare de alimentaţie”, explică cercetătorii, potrivit siteului Webmd.com.
Studiul subliniază necesitatea ca părinţii, îngrijitorii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii să fie atenţi la simptomele tulburărilor alimentare la copii, deoarece acestea sunt legate de riscul de a dezvolta o tulburare clinică de alimentaţie. Simptomele de urmărit includ comportamente precum dieta de slăbire, alimentaţia excesivă, vărsăturile autoinduse, exerciţiile fizice excesive şi utilizarea laxativelor sau a diureticelor.
