Persoanele spitalizate cu infecţii virale cum este gripa au mai multe şanse de a avea tulburări care degradează sistemul nervos, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson, mai târziu în viaţă, potrivit unei noi analize.
Într-un studiu ale cărui rezultate au fost publicate recent, cercetătorii au descoperit 22 de legături între virusuri şi afecţiuni neurologice frecvente observate adesea la persoanele în vârstă.
Între acestea s-au numărat virusurile care provoacă gripa, encefalita, herpesul, hepatita, pneumonia, meningita şi zona zoster (Varicella Zoster - varicelo-zosterian). Aceste virusuri au fost legate de una sau mai multe dintre aceste afecţiuni, respectiv boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică (SLA), demenţa şi scleroză multiplă.
Autorii studiului, care a fost publicat în ianuarie, în jurnalul Neuron, au avertizat că descoperirile lor nu indică faptul că aceste virusuri au cauzat tulburările.
„Tulburările neurodegenerative sunt o colecţie de boli pentru care există foarte puţine tratamente eficiente şi mulţi factori de risc”, a declarat autorul studiului, dr. Andrew B. Singleton, într-un comunicat de presă al National Institutes of Health – NIH (Institutele Naţionale pentru Sănătate).
„Rezultatele noastre susţin ideea că infecţiile virale şi inflamaţiile asociate din sistemul nervos pot fi factori de risc obişnuiţi – şi posibil evitabili – pentru aceste tipuri de tulburări”, a precizat medicul.
Pentru studiu, au fost analizate două seturi de date cu un total de 800.000 de dosare medicale ale unor persoane din Finlanda şi Marea Britanie. Persoanele care au fost spitalizate cu Covid-19 au fost excluse din acest studiu.
Demenţa generalizată a fost afecţiunea legată de cele mai multe dintre virusuri Persoanele expuse la encefalită virală, care provoacă inflamaţia creierului, au avut de 20 de ori mai multe şanse de a fi diagnosticate cu Alzheimer, comparativ cu cei care nu au fost diagnosticaţi cu acel virus.
Atât gripa, cât şi pneumonia au fost, de asemenea, asociate cu toate diagnosticele de tulburare neurodegenerativă studiate, cu excepţia sclerozei multiple. Cercetătorii au descoperit că şi cazurile severe de gripă au fost legate de cele mai multe riscuri de acest gen.
„Indivizii pe care i-am studiat nu au avut doar o răceala comună. Infecţiile lor i-au îmbolnăvit atât de tare încât au fost nevoiţi să meargă la spital”, a spus cercetătorul NIH, Michael Nalls, unul dintre autori.
„Faptul că vaccinurile utilizate în mod obişnuit reduc riscul sau severitatea multora dintre bolile virale observate în acest studiu indică posibilitatea ca şi riscurile de afecţiuni neurodegenerative să fie, de asemenea, atenuate”, a mai spus el.
Cercetătorii au examinat întreaga perioadă, de la momentul în care cineva a fost infectat cu un virus până la momentul în care a fost diagnosticat cu una dintre tulburările neurodegenerative. Ei au descoperit că majoritatea au avut un risc ridicat în decurs de 1 an de la infectare. Dar în şase dintre cazuri au existat legături semnificative care au apărut şi după 5 până la 15 ani.
Autorii au concluzionat că vaccinurile, care sunt disponibile pentru unele dintre virusurile studiate, ar putea reprezenta o modalitate de a reduce riscul de îmbolnăvire care poate afecta şi degrada sistemul nervos.
