Rezultatele unui studiu condus de o echipă de oameni de ştiinţă din Coreea de Sud arată că persoanele cu migrenă au un risc crescut de a dezvolta demenţă de toate cauzele, inclusiv demenţă Alzheimer şi demenţă vasculară.
Migrena este asociată cu riscul de demenţă mai târziu în viaţă, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Headache and Pain.
Cercetători de la Colegiul de Medicină al Universităţii Yonsei din Seul, Coreea de Sud au folosit date dintr-un grup de screening medical, din baza de date a asigurărilor naţionale de sănătate din Coreea, din perioada 2002 până în 2019, pentru a evalua dacă pacienţii cu migrenă prezintă un risc crescut de demenţă comparativ cu persoanele fără migrenă.
Analiza a inclus 44.195 de pacienţi cu migrenă şi 44.195 de pacienţi de control fără migrenă.
Cercetătorii au descoperit că rata de incidenţă pentru demenţei a fost de 139,6 cazuri la 10.000 de persoane-ani la pacienţii cu migrenă şi de 107,7 cazuri la 10.000 de persoane-ani la controalele martor.
Pacienţii cu migrenă au avut un risc mai mare de demenţă de orice cauză (raport de risc, 1,30), demenţă Alzheimer (raport de risc, 1,29), demenţă vasculară (raport de risc, 1,35), demenţă mixtă sau altă demenţă specificată (raport de risc, 1,36) şi demenţă nespecificată (raport de risc, 1,30) comparativ cu controalele.
„În concluzie, în studiul de faţă, persoanele cu migrenă au avut un risc crescut de a dezvolta demenţă de toate cauzele, demenţă Alzheimer, demenţă vasculară şi alte demenţe în comparaţie cu controalele corespondente în funcţie de riscuri”, scriu autorii.
Oamenii de ştiinţă consideră că sunt justificate studii suplimentare pentru a generaliza aceste concluziile şi a elucida mecanismele patofiziologice care stau la baza asocierii migrenei cu demenţa.
Într-un studiu similar, publicat tot în The Journal of Headache and Pain cercetătorii au analizat relaţia dintre migrenă şi factorii comportamentali şi psihologici.
Echipa de cercetare, condusă de dr. Francesca Pistoia, de la Universitatea din L'Aquila, Italia, a investigat relaţia dintre factorii psihologici şi migrenă la indivizii lipsiţi de comorbidităţi psihiatrice.
Conform concluziilor acestui studiu, chiar şi la persoanele fără comorbidităţi psihiatrice, factorii comportamentali şi psihologici specifici sunt asociaţi cu migrenă.
Analiza a inclus 65 de femei cu migrenă episodică (EM), 65 cu migrenă cronică (MC) şi 65 de martori sănătoşi.
Cercetătorii au descoperit că pacienţii cu CM au raportat o calitate generală mai slabă a somnului, tulburări de somn mai severe, o utilizare mai mare a medicamentelor pentru somn, disfuncţie mai mare în timpul zilei şi simptome de insomnie mai severe decât martorii.
În comparaţie cu pacienţii cu CM, pacienţii cu EM au prezentat o calitate mai bună a somnului şi tulburări de somn mai scăzute şi utilizarea medicamentelor pentru somn.
Cu toate acestea, pacienţii cu EM au avut disfuncţie în timpul zilei şi simptome de insomnie mai severe decât martorii. Pacienţii cu CM au prezentat o anxietate mai mare şi un nivel mai ridicat de sensibilitate la anxietatea generală decât martorii.
O tendinţă mai mare de dramatizare a durerii, un sentiment mai sever de neputinţă şi o gândire meditativă mai substanţială au fost observate la pacienţii cu CM decât la pacienţii EM şi la martorii sănătoşi, în timp ce participanţii EM au prezentat scoruri mai mari în aceste trei dimensiuni decât controalele.
Cele trei grupuri au arătat stiluri similare de luare a deciziilor, intoleranţă la incertitudine, strategii pentru a face faţă incertitudinii, şi severitatatea depresiei.
„Identificarea corectă a acestor factori este importantă pentru a îmbunătăţi gestionarea migrenei prin strategii nonfarmacologice”, au concluzionat autorii acestui studiu.
