Neurologii de la University College London (UCL) nu au găsit nicio asociere semnificativă între COVID-19 şi starea neurologică potenţial paralizantă şi uneori fatală a sindromului Guillain-Barré. Această concluzie a apărut acum când programul din Marea Britanie de vaccinare împotriva coronavirusului a fost lansat.
Sindromul Guillain-Barré (GBS) este o afecţiune autoimună rară, dar gravă, care atacă sistemul nervos periferic, afectând de obicei picioarele, mâinile şi membrele, provocând amorţeală, slăbiciune şi durere. Cauza exactă a bolii este necunoscută, dar s-a constatat că GBS apare adesea după o gastroenterită dată de Camplylobacter.
GBS este de obicei reversibilă, cu toate acestea, în cazuri severe, poate provoca paralizie prelungită care necesită ventilator şi uneori lasă deficite neurologice permanente. Recunoaşterea timpurie de către neurologi experţi este cheia unui tratament adecvat. Plecând de la mai multe cazuri de GBS care au fost asociate cu focarele de virus Zika în America Latină (2016 şi 2020), au apărut îngrijorări în rândul cercetătorilor cu privire la legătura similară care ar putea fi între infecţia COVID-19 şi GBS. Aceştia şi-au exprimat temerile privind o creştere globală a GBS după vaccinarea în masă, având în vedere o mică creştere istorică a GBS asociată cu campania de vaccinare împotriva gripei porcine din SUA din 1976. Această campanie de vaccinare a fost oprită deoarece riscul de a dezvolta GBS a fost statistic crescut, deşi analiza statistică ulterioară a constatat că riscul unei legături este mai mic decât se credea iniţial.
În studiul de la UCL, cercetătorii au încercat să investigheze orice asociere cauzală între infecţia COVID-19 şi GBS. Echipa a evaluat numărul de tratamente GBS raportate la baza de date NHS England National Immunoglobulin între 2016 şi 2019. Aceasta a fost comparată cu numărul de cazuri raportate în timpul pandemiei COVID-19 în prima jumătate a anului 2020.
Incidenţa anuală a GBS tratată în spitalele din Marea Britanie între 2016 şi 2019 a fost de 1,65-1,88 la 100.000 de persoane. Incidenţa GBS a scăzut cu 40-50% între martie şi mai 2020 în comparaţie cu aceleaşi luni din 2016-2019. Această nouă constatare contrazice cea a altor studii internaţionale mai mici şi mai puţin ample.
„Posibilitatea ca SARS-CoV-2 să conducă o creştere globală a GBS a fost monitorizată cu nerăbdare cu o serie de serii de cazuri mici publicate care afirmă deja o legătură cauzală. Cu toate acestea, nu a fost detectată o creştere a cazurilor de GBS după pandemia SARS-CoV-2, aşa cum s-a întâmplat în pandemia virusului Zika. Studiul nostru epidemiologic arată că nu a existat o incidenţă crescută a GBS în timpul primului val de COVID-19; mai degrabă, a existat o scădere şi, prin urmare, nu se poate face o legătură cauzală a COVID-19 cu GBS”, a declarat dr. Stephen Keddie de la Institutul de Neurologie Queen Square al UCL, primul autor al studiului.
Echipa de cercetare a încercat, de asemenea, să stabilească dacă a existat o structură genetică sau proteică în SARS-CoV-2, care ar putea declanşa un răspuns imun care să provoace GBS, însă nu a fost găsită nicio legătură credibilă cu SARS-CoV-2.
,,Analiza noastră arată că SARS-CoV-2 nu conţine nici un material imunogen suplimentar cunoscut sau dovedit a conduce la GBS. Preocupările că vaccinarea împotriva COVID ar putea provoca GBS în număr semnificativ sunt aproape sigur nefondate”, a subliniat dr. Keddie.
Aproximativ 1.500 de cazuri de GBS apar în Marea Britanie în fiecare an (două la 100.000 de locuitori). „O astfel de boală severă poate duce la suspendarea sau retragerea vaccinării ca reacţie de siguranţă, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple decât dacă există o legătură demonstrată statistic printr-o monitorizare atentă care este dovedită. Trebuie să acceptăm riscuri mici în orice program de vaccinare pe această scară, iar acestea sunt mult mai mici decât riscul de infecţie cu COVID", a precizat profesorul Michael Lunn de la Institutul de Neurologie Queen Square al UCL.
