Boala Covid-19 provoacă leziuni ale ADN-ului în inimă şi afectează organismul într-un mod complet diferit faţă de gripă.
Într-un studiu recent publicat în Immunology, cercetătorii au analizat inimile pacienţilor care au murit de Covid-19, gripă şi alte cauze. Ei au descoperit în inimile celor care au murit de Covid-19 daune provocate în ADN-ul celular.
„Am găsit o mulţime de daune în ADN care au fost unice la pacienţii cu Covid-19, şi nu au fost prezente la pacienţii cu gripă”, a declarat Arutha Kulasinghe, unul dintre autorii principali ai studiului, de la Universitatea Queensland din Australia.
„În urma acestui studiu, Covid-19 şi gripa arată foarte diferit în modul în care afectează inima”, a mai precizat el.
Echipa de cercetare a analizat inimile de la şapte pacienţi cu Covid-19, doi pacienţi cu gripă şi şase pacienţi care au murit din alte cauze.
Ei au folosit profilul transcriptomic, care analizează ADN-ul unui organ, pentru a investiga ţesutul cardiac.
În baza unor studii anterioare, care au descris probleme cardiace asociate cu boala Covid-19, echipa se aştepta să găsească în inimă semne de inflamaţie puternică.
În schimb, au descoperit că semnalele de inflamaţie erau suprimate în inimă, în timp ce markerii pentru deteriorarea şi repararea ADN-ului erau mult mai mari. Cercetătorii încă nu sunt siguri care este cauza.
„Indiciile sunt că există leziuni ale ADN-ului şi că nu este vorba de inflamaţie. Se întâmplă altceva şi trebuie să ne dăm seama, ce anume”, a mai precizat cercetătorul.
Daunele au fost similare cu modul în care bolile cronice, precum diabetul şi cancerul, afectează acest organ, a spus el, ţesutul cardiac prezentând semnale de deteriorare a ADN-ului.
Echipa speră ca alte studii să folosească aceste descoperiri pentru a dezvolta modele de risc care să indice pacienţi cu un risc mai mare de complicaţii grave în urma îmbolnăcirii de Covid-19, ceea ce i-ar putea ajuta pe medici să ofere un tratament timpuriu.
Toţi cei şapte pacienţi cu Covid-19 au avut şi alte boli cronice, precum diabet, hipertensiune arterială şi boli de inimă.
„În viitor, în mod ideal, când ne confruntăm cu boli cardiovasculare, cu persoane obeze sau cu pacienţi cu alte complicaţii şi avem markeri în sânge care indică că aceştia ar putea fi expuşi riscului să dezvolte o boală severă, am putea prioritiza pacienţii la diagnostic”, a mai spus sursa citată, subliniind că această cercetare oferă date preliminare, ţinând cont de dimensiunea mică a eşantionului.
Astfel de studii sunt deseori dificil de realizat deoarece cercetătorii trebuie să aştepte disponibilitatea organelor şi să solicite permisiunea familiilor pentru autopsii şi biopsii post-mortem, pentru a putea analiza efectele diferitelor boli asupra ţesuturilor din organism.
„Este o diferenţă biologică fundamentală pe care o observăm (între Covid-19 şi gripă), şi pe care trebuie să o validăm în studii mai ample”, a mai precizat cercetătorul.
