Ţările care aleg să facă acest lucru pot reduce decesele premature la jumătate, afirmă cercetătorii. Raportul Comisiei Lancet privind investiţiile în sănătate oferă o foaie de parcurs până în 2050. Potrivit autorilor, obiectivul, denumit „50 până în 50”, respectiv o reducere cu 50% a probabilităţii de deces prematur (deces înainte de vârsta de 70 de ani), poate fi atins prin concentrarea pe 15 condiţii prioritare, opt legate de bolile infecţioase şi sănătatea maternă şi şapte legate de bolile netransmisibile şi leziuni. Pe lângă intensificarea investiţiilor şi a serviciilor pentru aceste 15 condiţii de sănătate prioritare, creşterea taxelor pe tutun poate contribui mai mult la reducerea mortalităţii premature decât orice altă politică de sănătate.
O echipă formată din 50 de experţi internaţionali, Comisia Lancet privind investiţiile în sănătate (CIH), a explorat cum s-ar putea reduce cu 50% la nivel global probabilitatea de a muri înainte de vârsta de 70 de ani până în 2050, rezultând măsuri clare, realizabile şi care pot fi aplicate pentru atingerea acestui obiectiv ambiţios la nivel mondial.
Raportul a fost publicat marţi, după ce membrii CIH au făcut o prezentare a principalelor constatări la Summitul mondial al sănătăţii, care are loc între 13 - 15 octombrie, la Berlin, în Germania.
Din 1970, 37 de ţări au redus la jumătate probabilitatea ca cetăţenii lor să moară înainte de vârsta de 70 de ani, o piatră de hotar care semnalează progresele remarcabile pe care multe ţări le-au făcut în prevenirea şi tratarea bolilor.
Un nou raport susţine că acest obiectiv nu este inaccesibil pentru orice ţară care alege să reducă mortalitatea prematură, chiar şi pentru cele afectate de război sau sărăcie.
Raportul, publicat la 14 octombrie de Comisia The Lancet privind investiţiile în sănătate, stabileşte o foaie de parcurs pentru fiecare naţiune care alege să facă acest lucru pentru a reduce la jumătate şansele de deces prematur pentru cetăţenii săi până în 2050.
Acest obiectiv, pe care comisia îl numeşte „50 până în 50”, este realizabil, susţine raportul, printr-o serie de investiţii direcţionate în domeniul sănătăţii, cum ar fi extinderea imunizării copiilor, şi prevenţia şi tratamentele cu costuri reduse pentru cauzele comune ale deceselor care pot fi prevenite, combinate cu creşterea finanţării pentru dezvoltarea de noi tehnologii în domeniul sănătăţii.
„Astăzi, argumentele sunt mai bune ca oricând pentru reducerea mortalităţii”, a declarat într-un comunicat dr. Gavin Yamey, director al Centrului pentru impactul politicilor în domeniul sănătăţii globale (CPIGH) al Universităţii Duke, care a condus redactarea raportului comisiei. „Este un premiu la îndemână", spune medicul.
Acesta ar avea beneficii extraordinare pentru sănătate, bunăstare şi economie. Atingerea obiectivului de „50 până în 50” ar reduce mortalitatea şi morbiditatea, ar contribui la creşterea economiilor şi la atenuarea sărăciei”
Raportul Global Health 2050, lansat marţi, la Summitul mondial al sănătăţii, susţine că ţările ar trebui să acorde prioritate celor 15 probleme de sănătate care cauzează cele mai multe decese premature.
Acestea includ boli infecţioase precum tuberculoza şi infecţiile respiratorii, boli netransmisibile precum diabetul şi bolile cardiovasculare şi alte probleme precum accidentele şi sinuciderile.
Conform raportului, cea mai mare parte a creşterii speranţei de viaţă la nivel mondial din ultimele două decenii se datorează reducerii mortalităţii cauzate de aceste afecţiuni.
Cu toate acestea, milioane de oameni din întreaga lume nu au încă acces la servicii de prevenţie şi tratament care i-ar putea proteja de aceste cauze de deces prematur.
Autorii susţin că ţările pot obţine câştiguri semnificative prin subvenţionarea publică a costurilor medicamentelor esenţiale, a diagnosticelor, a vaccinurilor şi a altor intervenţii care abordează aceste 15 afecţiuni.
Această subvenţie publică, susţin ei, ar trebui combinată cu finanţarea sporită a cercetării şi inovării pentru dezvoltarea de noi tehnologii în domeniul sănătăţii.
Dacă obiectivele „50 până în 50” sunt atinse de fiecare ţară, o persoană născută în 2050 ar avea doar 15% şanse să moară înainte de vârsta de 70 de ani, faţă de 31% pentru o persoană născută în 2019.
Printre cele 37 de ţări care sunt pe cale să atingă acest obiectiv de referinţă se numără şapte dintre cele mai populate naţiuni ale lumii, inclusiv Bangladesh, China şi Iran.
Dar astfel de câştiguri sunt realizabile şi durabile în orice ţară cu venituri mari, medii şi mici care alege această cale, afirmă raportul.
Autorii prezintă politici specifice şi strategii de finanţare a sănătăţii care fac fezabilă chiar şi pentru cele mai sărace ţări adoptarea unei abordări rentabile pentru reducerea mortalităţii.
„Politica în domeniul sănătăţii schimbă viaţa oamenilor”, spune Wenhui Mao, analist principal de politici la Universitatea Duke şi unul dintre cei 50 de autori ai raportului comisiei. „Fără politici de sănătate bune, populaţiile nu vor obţine rezultatele de sănătate pe care le merită. Disparităţi mari vor continua să apară”, subliniază el.
Raportul solicită creşterea impozitării produselor din tutun, a alimentelor şi băuturilor nesănătoase şi a combustibililor fosili, ceea ce, potrivit autorilor, ar reduce atât îmbolnăvirile şi decesele atribuibile acestor produse, cât şi creşterea veniturilor care pot fi reinvestite în sistemele de sănătate.
Deşi toate aceste taxe sunt avantajoase pentru ambele părţi, mesajul clar al comisiei este că, de departe, cea mai mare prioritate o reprezintă taxele pe tutun.
Comisia subliniază, de exemplu, că fumatul rămâne una dintre cele mai importante cauze ale mortalităţii evitabile în multe părţi ale lumii, provocând anual peste 8 milioane de decese la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Creşterea taxelor pe tutun ar putea fi cea mai importantă politică de sănătate din raportul comisiei, notează dr. Yamey, din cauza câştigurilor imediate pe care le-ar putea crea pentru cei mai săraci cetăţeni ai lumii.
„Aceştia sunt cei mai sensibili la preţ, aşa că sunt mai predispuşi să renunţe la fumat atunci când preţul tutunului creşte”, spune el. „Prin urmare, au mai multe şanse să obţină beneficiile financiare şi de sănătate ale renunţării la fumat”.
Global Health 2050 este cel de-al treilea raport publicat de comisie de la crearea sa în 2013.
Prezidată de fostul secretar al Trezoreriei Statelor Unite, Lawrence H. Summers, comisia a fost formată la douăzeci de ani după ce Banca Mondială a publicat în 1993 un raport intitulat „Investing in Health” (Investiţii în sănătate), care arăta că cheltuielile direcţionate către intervenţii rentabile pentru bolile cu povară ridicată ar putea îmbunătăţi rezultatele în materie de sănătate, stimula economiile şi îmbunătăţi bunăstarea umană.
„Mortalitatea timpurie şi decesul timpuriu din cauza bolilor sunt îngrozitoare pentru familii, comunităţi, economii şi ţări”, spune Yamey.
„Vrem ca oamenii să trăiască o viaţă lungă, sănătoasă şi productivă. Sperăm că acest raport contribuie la concentrarea atenţiei asupra acestei agende de sănătate globală”, a indicat el.
În plus, raportul estimează că, în următorii 10 ani, există o şansă mai mare de 20 % ca o pandemie să ucidă cel puţin 25 de milioane de oameni - o magnitudine similară cu cea a pandemiei Covid-19, ceea ce face ca pregătirea şi răspunsul la pandemii să fie esenţiale.
Raportul Global Health 2050 oferă ţărilor cu venituri mari, medii şi mici o cale de îmbunătăţire drastică a bunăstării umane şi a speranţei de viaţă până în 2050 şi este pus la dispoziţia publicului gratuit.
Summitul Mondial al Sănătăţii 2024 are loc în perioada 13-15 octombrie la Berlin, Germania, şi se desfăşoară şi online sub tema „Construirea încrederii pentru o lume mai sănătoasă”. Acesta se află sub patronajul cancelarului german Olaf Scholz, al preşedintelui francez Emmanuel Macron şi al directorului general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Summitul mondial al sănătăţii este unicul forum strategic internaţional pentru sănătatea globală. Organizat anual la Berlin, acesta reuneşte părţi interesate din domeniul politic, ştiinţific, din sectorul privat şi din societatea civilă din întreaga lume pentru a stabili agenda pentru un viitor mai sănătos, inspirând soluţii inovatoare pentru o mai bună sănătate şi bunăstare pentru populaţia globului.
