O echipă de cercetători din Canada a reuşit să dezvolte o tabletă de insulină care nu se injectează şi care a fost absorbită de ficat în proporţie de aproape 100%.
O echipă de cercetători de la universitatea Columbia Britanică, din Canada, lucrează la dezvoltarea unor tablete de insulină ca înlocuitor pentru injecţiile zilnice de insulină.
Cercetătorii au descoperit că insulina din cea mai recentă versiune a tabletelor lor orale este absorbită de modelele de şobolani în acelaşi mod în care este şi insulina injectată.
„Aceste rezultate interesante arată că suntem pe drumul cel bun în dezvoltarea unei formulări de insulină care nu va mai trebui să fie injectată înainte de fiecare masă, îmbunătăţind calitatea vieţii, precum şi sănătatea mintală, a peste nouă milioane de diabetici de tip 1 la nivel global”, a declarat prof. dr. Anubhav Pratap-Singh, cercetător principal la facultatea de sisteme alimentare şi resurse naturale.
Pentru dr. Singh inspiraţia din spatele cercetării pentru căutarea unei insuline neinjectabile vine de la tatăl său diabetic, care injectează insulină de 3-4 ori pe zi în ultimii 15 ani.
Cercetătorii au raportat că aproape 100% din insulina din tabletele pe care le-au dezvoltat intră direct în ficat. În încercările anterioare, cea mai mare parte a insulinei administrate oral se acumula în stomac.
În recentul studiu, „Chiar şi după două ore de la livrare, nu am găsit insulină în stomacul şobolanilor pe care i-am testat. Totul era în ficat, ţinta ideală pentru insulină, şi asta este cu adevărat ceea ce am vrut să obţinem”, a declarat Yigong Guo, primul autor al studiului, candidat la doctorat.
Schimbarea modului de livrare a insulinei
Când vine vorba de administrarea insulinei, injecţiile nu reprezintă modul cel mai confortabil sau convenabil pentru pacienţii cu diabet.
Echipa UBC a lucrat pentru a rezolva locul în care are loc absorbţia insulinei orale şi mărirea ratei de absorbţie. Echipa de cercetători a dezvoltat un alt tip de tabletă care nu se înghite, ci se dizolvă atunci când este plasată între gingie şi obraz. Această metodă, care foloseşte membrana subţire din mucoasa bucală, a eliberat toată insulina în ficat fără a pierde sau a descompune insulina pe parcurs.
„Pentru insulina injectată avem nevoie de obicei de 100 de UI per injecţie. Alte comprimate înghiţite, care merg la stomac, ar putea avea nevoie de 500 de UI de insulină, care este în mare parte irosită, şi aceasta este o problemă majoră pe care am încercat să o rezolvăm”, a explicat Yigong.
Majoritatea tabletelor de insulină cu administrare orală prin înghiţire, pe care cercetătorii le au în curs de dezvoltare, tind să elibereze insulina lent în două până la patru ore, în timp ce insulina injectată se eliberează rapid şi complet în 30-120 de minute.
„Asemenea injecţiei cu insulină care are acţiune rapidă, tableta noastră cu administrare orală se absoarbe şi ea după o jumătate de oră şi poate dura aproximativ două până la patru ore”, a precizat dr. Baldelli.
Mai multe beneficii potenţiale pentru tabletele de insulină
Cercetarea urmează înceapă studiile umane, imediat ce echipa găseşte finanţare şi colaboratori. Dincolo de beneficiile potenţiale clare pentru diabetici, cercetătorii spun că tableta pe care o dezvoltă ar putea fi mai durabilă, mai rentabilă şi mai accesibilă.
„Peste 300.000 de canadieni trebuie să-şi injecteze insulină de mai multe ori pe zi. Asta înseamnă o mulţime de deşeuri pentru mediu, ace şi plasticul din seringă, care ar putea să nu fie reciclate şi să ajungă la groapa de gunoi, ceea ce nu s-ar întâmpla cu o tabletă orală”, a mai spus dr. Pratap-Singh.
Cercetătorii speră să reducă costul insulinei întrucât alternativa orală ar trebui să fie mai ieftină şi mai uşor de produs. De asemenea ar putea rezolva şi problema transportului comprimatelor pentru diabetici, care în prezent trebuie să-şi păstreze dozele de insulină la rece.
Cercetarea a fost publicată în Scientific Reports.
