Două studii separate publică rezultate promiţătoare ale unor tratamente pentru pacienţii cu lupus.
Interferonul de tip I (IFN), un puternic activator al sistemului imunitar, este prezent la niveluri ridicate la majoritatea pacienţilor cu lupus, o boală autoimună.
Într-un studiu publicat vineri, în Arthritis & Rheumatology, cercetătorii raportează rezultate pozitive din primul studiu pe termen lung controlat cu placebo cu medicamentul anifrolumab - un anticorp monoclonal uman care vizează receptorul IFN de tip I - la pacienţii cu lupus.
Tratamentul cu anifrolumab (Saphnelo), de la AstraZeneca, este autorizat în Uniunea Europeană pentru pacienţii cu lupus.
Recentul studiu, care a continuat pe termen lung două studii anterioare de fază 3, pacienţii au au trecut de la anifrolumab 150 mg la 300 mg, sau de la placebo la 300 mg de anifrolumab, sau au continuat cu placebo, administrat la fiecare 4 săptămâni, pe lângă terapia standard pentru lupus. Anifrolumab a fost administrat sub formă de perfuzie intravenoasă.
Tratamentul cu anifrolumab a fost bine tolerat şi a avut un profil de siguranţă pe termen lung, acceptabil, susţinând în acelaşi timp reducerea activităţii bolii şi reducerea sau eliminarea nevoii de medicamente cu steroizi.
„Gestionarea bolii lupusus eritematos sistemic este o provocare, din cauza complexităţii bolii în sine, precum şi din cauza tratamentelor precum corticosteroizii orali, care pot reduce activitatea bolii, însă pot pune o povară semnificativă asupra pacienţilor atunci când sunt utilizaţi în doze mari pe termen lung”, adeclarat autorul corespondent al studiului dr. Hussein Al-Mossawi, de la AstraZeneca.
„Aceste noi date din studiul extins TULIP - cel mai lung studiu clinic controlat cu placebo efectuat până în prezent în tratamentul bolii lupus - sprijină profilul beneficiu-risc al medicamentului anifrolumab observat în studiile anterioare, efectuate în urmă cu peste patru ani.
Deucravacitinib oral, benefic pentru pacienţii cu lupus
Un al doilea studiu clinic recent de fază 2, pentru eficacitate şi siguranţă, publicat tot vineri, în Arthritis & Rheumatology a generat rezultate promiţătoare pentru medicamentul deucravacitinib, un inhibitor oral al tirozin kinazei 2 (TYK2), la pacienţii adulţi cu lupus activ.
Tirozin kinazele sunt enzime care joacă un rol central în semnalizarea de către citokinele implicate în patogeneza bolilor autoimune, inclusiv lupusul eritematos sistemic (LES).
În acest studiu, 363 de pacienţi au primit placebo sau deucravacitinib, 3 mg, de două ori pe zi, 6 mg, de două ori, pe zi sau 12 mg, o dată pe zi.
În săptămâna 32, procentul de pacienţi care au prezentat un răspuns benefic (aşa cum a fost evaluat prin diferite măsuri de activitate ale bolii) a fost de 34% cu placebo, comparativ cu 58%, 50% şi 45% cu schemele respective de deucravacitinib.
Ratele evenimentelor adverse au fost similare între grupuri, cu excepţia ratelor mai mari de infecţii şi evenimente legate de piele, inclusiv erupţii cutanate şi acnee, cu deucravacitinib. Ratele evenimentelor adverse grave au fost comparabile, fără decese, infecţii oportuniste, tuberculoză, evenimente cardiovasculare adverse majore sau evenimente trombotice raportate.
„TYK2 semnalează un set unic de citokine care sunt foarte relevante pentru LES”, a declarat autorul corespondent dr. Eric Morand, de la universitatea Monash, din Australia. „Aceste rezultate fac din TYK2 o ţintă pentru lupus şi încurajează dezvoltarea în continuare a medicamentului deucravacitinib pentru această boală”.
