Folosind nano-medicamente pe bază de ARN împotriva cancerului ovarian, cercetătorii de la universitatea din Tel Aviv, din Israel, au obţinut o rată de supravieţuire de 80% pe modelele de laborator.
Cancerul ovarian ocupă locul al cincilea în ceea ce priveşte decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, reprezentând mai multe decese decât orice alt cancer al sistemului reproducător feminin.
În cadrul unui studiu realizat la universitatea din Tel Aviv (TAU), cercetătorii au folosit pentru prima dată proteina CKAP5 (proteina asociată cu citoscheletul) ca ţintă terapeutică pentru nanomedicamentele pe bază de ARN.
După ce au identificat o mutaţie instabilă din punct de vedere genetic, rezistentă atât la chimioterapie, cât şi la imunoterapie, în ţesuturile cancerului ovarian, cercetătorii au ţintit aceste celule cu nanoparticule lipidice care conţineau ARN pentru reducerea la tăcere a genei CKAP5, determinând colapsul celulelor şi obţinând o rată de supravieţuire de 80% în modelele animale.
Descoperirea a fost realizată de o echipă de cercetare de la TAU condusă de profesorul Dan Peer de la facultatea de biomedicină şi cercetare a cancerului Shmunis, un pionier mondial în dezvoltarea medicamentelor pe bază de ARN, şi şeful laboratorului de nanomedicină de precizie de la TAU şi de dr. Sushmita Chatterjee, studentă post-doctorală din India în laboratorul profesorului Peer
Proteina CKAP5 nu a fost niciodată studiată până acum ca ţintă împotriva cancerului pentru că nu se cunoştea nicio modalitate de a o reduce la tăcere, a explicat dr. Chatterjee.
„Nanoparticulele lipidice dezvoltate ne-au permis pentru prima dată să reducem la tăcere proteina (CKAP5) prin livrarea ţintită a unui medicament cu ARN", a explicat dr. Sushmita Chatterjee, principala autoare a studiului.
„Am demonstrat că CKAP5, o proteină responsabilă de stabilitatea celulei, poate fi redusă la tăcere şi că această procedură prăbuşeşte şi distruge întreaga celulă canceroasă".
Rezultatele au fost publicate luna trecută în principala revistă ştiinţifică Science Advances.
În cea de-a doua etapă a studiului, cercetătorii au testat noul medicament ARN de oprire a CKAP5 pe 20 de tipuri de cancer.
Unele celule canceroase s-au dovedit mai sensibile decât altele la această procedură.
Cancerele care prezintă o instabilitate genetică ridicată, care sunt de obicei foarte rezistente la chimioterapie, s-au dovedit a fi deosebit de sensibile la reducerea la tăcere a CKAP5.
„Toate celulele canceroase sunt instabile din punct de vedere genetic", spune dr. Chatterjee. „Altfel, ar fi sănătoase, nu canceroase. Cu toate acestea, există diferite niveluri de instabilitate genetică. Am descoperit că celulele canceroase care sunt mai instabile, sunt, de asemenea, mai afectate de deteriorarea CKAP5".
Potrivit cercetătorilor, noile nano-medicamente pot distruge structura celulelor canceroase. A
„Am demonstrat pentru prima dată că CKAP5 poate fi folosită pentru a distruge celulele canceroase, iar apoi am observat mecanismul biologic care face ca celulele canceroase să colapseze în absenţa proteinei"
Înzestraţi cu aceste informaţii, cercetătorii au testat noul medicament pe un model animal pentru cancer ovarian, obţinând o rată de supravieţuire de 80%.
„Am ales cancerul ovarian pentru că este o ţintă bună", explică profesorul Peer.
Deşi este foarte rezistent atât la chimioterapie, cât şi la imunoterapie, acest tip de cancer este foarte sensibil la reducerea la tăcere a CKAP5, a menţionat profesorul.
„Trebuie subliniat faptul că proteina CKAP5 este o nouă ţintă în lupta împotriva cancerului", a spus el.
Ţintirea diviziunii celulare nu este ceva nou, dar utilizarea ARN-ului pentru a ţinti proteinele care alcătuiesc scheletul celulei (citoscheletul) este o nouă abordare şi o nouă ţintă care trebuie să fie investigată în continuare, spun autorii studiului.
„În calitate de cercetători, suntem implicaţi într-un fel de joc de domino: căutăm întotdeauna acea piesă din structura cancerului care este atât de importantă încât, dacă o eliminăm, întreaga celulă se va prăbuşi. CKAP5 este o astfel de piesă de domino şi lucrăm deja la mai multe aplicaţii, de data aceasta în cancerele de sânge", a precizat profesorul.
