Centrul de cercetare cardiovasculară din Indiana, Statele Unite, a început să înscrie pacienţi pentru primul studiu clinic care se concentrează pe o complicaţie cardiovasculară şi care va testa, pentru prima dată la om, un tratament pentru complicaţiile survenite în urma unui infarct miocardic.
Un studiu clinic de pionierat care îşi propune să determine eficacitatea unui nou tratament pentru pacienţii cu infarct miocardic acut este acum în curs de desfăşurare la facultatea de medicină a universităţii din Indiana, din Statele Unite, primul pacient fiind înscris în această lună.
„Aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă un infarct miocardic se confruntă cu sângerări în muşchiul inimii”, spune Rohan Dharmakumar, director executiv al Centrului de cercetare cardiovasculară Krannert.
„În ultimul deceniu, studiile noastre şi-au propus să înţeleagă efectele acute şi cronice ale hemoragiei intramiocardice. Aceste studii au condus la descoperirea faptului că fierul din aceste sângerări conduce la formarea de ţesut adipos în inimă. Când muşchiul cardiac deteriorat este înlocuit cu ţesut gras, acesta nu poate împinge sângele din inimă în mod eficient, ceea ce duce la insuficienţă cardiacă”, a explicat cercetătorul.
Studiul îşi propune să determine dacă tratamentul pentru îndepărtarea fierului rezidual din inima afectată poate duce la rezultate mai bune la pacienţii care au suferit un infarct acut şi prezintă sângerări în muşchiul inimii.
În studiu vor fi înscrişi pacienţi cu infarct miocardic acut, cu şi fără sângerare în muşchiul inimii după deschiderea arterei blocate prin stentarea de urgenţă.
Aceştia vor fi randomizaţi în patru grupuri, două care vor primi terapie de chelare a fierului şi două care vor primi un placebo, fiecare dintre cele două grupuri fiind randomizate pentru a avea acelea număr de participanţi cu şi fără sângerare în muşchiul inimii.
„Progresele recente în imagistica au arătat că sângerarea abundentă în interiorul părţii deteriorate a inimii poate prezice insuficienţa cardiacă pe termen lung şi probleme cardiovasculare majore, cum ar fi ritmuri anormale ale inimii, palpitaţii, oboseală şi leşin”, a spus Dharmakumar.
Cercetătorii şi-au propus să vadă dacă deferiprona previne aceste probleme cardiovasculare majore, şi să observe efectele secundare ale medicamentului la pacienţii cu infarc.
tDeferiprona a fost aprobată de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite (FDA) pentru alte afecţiuni, dar nu pentru îngrijirea clinică a pacienţilor cu infarct.
Studiul clinic, aprobat de FDA în scopul investigaţional, speră să înscrie 60 de pacienţi şi să îi urmărească timp de şase luni.
În plus faţă de administrarea de deferipronă, participanţii la studiu vor furniza mostre de sânge şi urină şi li se vor efectua mai multe electrocardiograme şi teste de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) ale inimii.
„Acesta este primul studiu clinic care se concentrează pe această complicaţie cardiovasculară dificilă”, a spus Dharmakumar.
„Suntem încântaţi să începem să înscriem mai mulţi pacienţi şi să studiem acest tratament la oameni pentru prima dată”, a mai spus cercetătorul.
