Oamenii de ştiinţă au arătat că 6-8 minute de comportament sedentar pe zi poate duce la o cogniţie mai scăzută.
Un studiu recent publicat a urmărit să indice care activităţi ajută sau, dimpotrivă, au un impact negativ asupra creierului.
La studiu au participat un număr de 4.500 de indivizi din Marea Britanie. Ei au avut dispozitive de monitorizare (accelerometre) prinse pe coapse care le-au înregistrat mişcările timp de 24 de ore pe zi, pe o perioadă de şapte zile.
Cercetătorii au examinat apoi modul în care comportamentul participanţilor le-a afectat memoria pe termen scurt, abilităţile de rezolvare a problemelor şi procesarea informaţiilor.
Persoanele care au petrecut „chiar şi perioade mici de timp în activităţi mai viguroase – de la 6 până la 9 minute – în comparaţie cu cei care au stat, dormit sau au executat activităţi mai uşoare, au avut scoruri cognitive mai mari”, a spus autorul studiului John Mitchell, cercetător medical şi doctorand la Institutul de Sport, Exerciţiu şi Sănătate la University College London.
Activitatea fizică moderată este de obicei definită ca mersul pe jos sau cu bicicleta, sau alergarea în sus şi în jos pe scări.
Mişcările viguroase, cum ar fi dansul aerobic, joggingul, alergarea, înotul şi urcarea cu bicicleta a unui deal, cresc ritmul cardiac şi respiraţia.
Studiul, publicat luni în Journal of Epidemiology & Community Health, a constatat că efectuarea unui efort moderat până la viguros, timp de puţin sub 10 minute în fiecare zi, a îmbunătăţit memoria de lucru a participanţilor la studiu, dar cel mai mare impact l-a avut asupra proceselor executive, cum ar fi planificarea şi organizarea.
Activitatea fizică intensă este concepută pentru a stimula ritmul cardiac şi respiraţia. Îmbunătăţirea cognitivă a fost modestă, dar pe măsură ce a existat un timp suplimentar petrecut pentru antrenamente mai energice, beneficiile au crescut, a explicat Mitchell.
„Având în vedere că nu monitorizăm cogniţia participanţilor de-a lungul multor ani, rezultatele pot indica faptul că acei indivizi care se mişcă mai mult tind să aibă, în medie, o cogniţie crescută”, a spus el.
Cercetătorul a menţionat că rezultatele ar putea implica şi faptul că până şi cele mai mici schimbări ale stilului de viaţă zilnic ar putea avea consecinţe pentru cogniţia individului.
Steven Malin, profesor asociat la departamentul de kinesiologie şi sănătate a universităţii Rutgers din New Jersey, a declarat pentru CNN că studiul oferă o nouă perspectivă asupra modului în care activitatea interacţionează cu comportamentul sedentar, precum şi cu somnul.
„Înţelegerea interacţiunii dintre somn şi diferite activităţi fizice nu este adesea examinată”, a spus Malin, care nu a fost implicat în noul studiu.
Deşi studiul a avut unele limitări, întrucât au lipsit informaţiile despre starea de sănătate a participanţilor, descoperirile ilustrează modul în care „acumularea unor tipare de mişcare zilnice, săptămânale şi lunare, este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă, decât o singură sesiune de exerciţii”, a spus el.
Declinul cogniţiei
Recentul studiu a venit şi cu veşti proaste. De exemplu, un timp mai îndelungat petrecut dormind, aşezat sau angajat doar în mişcări uşoare a fost legat de un impact negativ asupra creierului.
Astfel, studiul a constatat scăderea cogniţiei cu 1% până la 2% atunci când o perioadă de timp echivalentă cu activitate fizică moderată până la viguroasă a fost înlocuită cu opt minute de comportament sedentar, şase minute de luminozitate intensă, sau şapte minute de somn.
„În cele mai multe cazuri, am arătat că scăderea activităţii fizice MVPA (moderată până la viguroasă) chiar şi cu 7 - 10 minute a fost dăunătoare”, a precizat Mitchell.
Aceste schimbări reprezintă doar o asociere, nu o cauză şi efect, datorită metodelor observaţionale ale studiului, a subliniat Mitchell.
În plus, concluziile studiului privind somnul nu pot fi luate la valoarea nominală, a spus el. Somnul de bună calitate este esenţial pentru funcţionarea la performanţă maximă a creierului.
„Dovezile cu privire la importanţa somnului pentru performanţa cognitivă sunt puternice”, a spus Mitchell, „totuşi există două avertismente majore”, a precizat el.
Potrivit cercetătorului, somnul excesiv poate fi legat de performanţe cognitive mai slabe, în timp ce calitatea somnului poate fi chiar mai importantă decât durata.
„Accelerometrele noastre pot estima cât de mult au dormit oamenii, dar nu ne pot spune cât de bine au dormit”, a mai precizat el.
Deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica aceste constatări şi pentru a înţelege rolul fiecărui tip de activitate, studiul „subliniază că şi diferenţele foarte modeste în activitatea de mişcare zilnică a individului – mai puţin de 10 minute – sunt legate de schimbări în sănătatea cognitivă.
