Potrivit Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media UE. Se estimează că, până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces (INSP).
Prevenţia primară, screeningul şi depistarea precoce, încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a cancerului, subliniază Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), într-un mesaj transmis vineri, înainte de Ziua mondială de luptă împotriva acestei afecţiuni, marcată pe data de 4 februarie.
Potrivit INSP, cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor.
În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcţie de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 şi a avut un progres foarte modest faţă de anul 2011 comparativ cu media UE, arată Profilul de ţară privind cancerul - România 2023, publicat pe 1 februarie 2023, potrivit datelor INSP.
Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori faţă de media de 247) şi a crescut pentru şase tipuri de cancer din anul 2000, respectiv pentru cancerul de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic şi al vezicii urinare.
Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost cei comportamentali - fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea şi obezitatea şi factorii de mediu, indică INSP, care subliniază că prevenţia reprezintă intervenţia de sănătate publică cel mai cost-eficientă şi sustenabilă pe termen lung pentru controlul cancerului.
„Prevalenţa majorităţii factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte ţări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalenţa factorilor de risc pentru cancer", se arată în mesajul INSP preluat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, în ultimii cinci ani, România a depus eforturi şi a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populaţional (screening oferit unei populaţii-ţintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân şi de colon, elaborând şi punând în aplicare programe-pilot finanţate din fonduri UE.
„Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii şi elaborarea ghidurilor naţionale de screening, formarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi adresarea cu prioritate a grupurilor de populaţie vulnerabilă. Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân şi cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional şi naţional după 2023", afirmă INSP.
Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate a programelor de screening şi asigurarea continuităţii serviciilor, precizează INSP.
Se estimează că, până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.
UPDATE:
România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, au atras atenţia reprezentanţii FABC, într-un comunicat transmis vineri cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva acestei afecţiuni (4 februarie).
Potrivit FABC, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE şi cu 27% în rândul femeilor, în anul 2021 cancerul provocând 46.779 de decese.
Infecţia cu virusul HPV este implicată în 99% dintre cazurile de cancer de col uterin. În plus, studiile din ultimii ani susţin rolul infecţiei cu HPV ca factor de risc important şi pentru unele cancere din sfera ORL, mai ales pentru cele cu localizare orofaringiană - amigdale, partea moale a cerului gurii/palatul moale, baza limbii. Acestea sunt cauzate de infecţia cronică cu HPV în proporţie de 70%, se explică în comunicat.
„România a făcut progrese în prevenirea, diagnosticarea şi îngrijirea cancerului în ultimii cinci ani, inclusiv din perspectiva adoptării în consens a unui Plan Naţional de Combatere a Cancerului şi prin creşterea accesului la tratamente considerate standard de îngrijire, iar reducerea mortalităţii prin cancer pulmonar este o primă dovadă în acest sens. Avem însă o cale lungă de parcurs pentru a reduce decalajele pe care pacienţii oncologici din România le întâmpină în comparaţie cu pacienţii din restul Europei. Naţionalitatea, vârsta, educaţia pentru sănătate, veniturile, locul în care trăim, nu trebuie să afecteze modul în care avem acces la servicii medicale, la prevenţia şi tratarea cancerului", a afirmat preşedintele FABC, Cezar Irimia, citat în comunicat.
Anual, vieţile afectate sau pierdute prin cancer înseamnă pierderi în economia ţării atât prin afectarea productivităţii pacienţilor, cât şi a aparţinătorilor, care, cumulate, ajung în prezent până la 3% din PIB-ul României, a menţionat FABC.
