Au fost confirmate două cazuri de difterie în România. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că această afecţiune apare în special la persoane din grupuri vulnerabile. La noi în ţară nu au mai fost înregistrate cazuri de difterie din 1990.
Este vorba de două cazuri de difterie cutanată netoxigenă, confirmate în Capitală, potrivit reprezentanţilor INSP.
„Doi pacienţi în vârstă de 38 şi 40 ani, bărbaţi, consumatori de droguri, infectaţi HIV, au fost internaţi la un spital de boli infecţioase din Bucureşti, cu leziuni cutanate. Din leziunile cutanate aflate la locurile de injectare, s-au izolat tulpini de Corynebacterium diphteriae ne-toxigene. Evoluţia pacienţilor este favorabilă”, a transmis la rândul său Ministerul Sănătăţii, potrivit News.ro
Tulpinile de bacil difteric care produc toxina (toxigene) şi sunt implicate în producerea difteriei respiratorii sunt diferite de cele izolate la cei doi pacienţi.
Tipul de difterie respiratorie se previne prin vaccinare încă din primul an de viaţă, începând chiar de la vârsta de 2 luni, conform Programului Naţional de Imunizare, şi are mai multe doze pe parcursul primilor ani de viaţă.
Managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Capitală, dr. Simin Aysel Florescu, a declarat pentru News.ro că cei doi bărbaţi de 38 şi 40 de ani care au fost depistaţi cu difterie cutanată netoxigenă nu au ajuns la unitatea sanitară pentru această afecţiune, ci pentru pneumonii şi alte afecţiuni legate de patologia lor acută.
Medicii de la spital au observat leziunile cutanate modificate şi au decis să le facă teste din secreţiile locale şi astfel au diagnosticat acest tip de difterie.
„Este vorba de difterie cutanată cu tulpini netoxigene, deci nu este difteria clasică pe care o cunoaştem noi, cu tulburări respiratorii şi cu manifestări toxice, este practic o infecţie cutanată determinată de acest tip de germene şi care nu are o evoluţie nefavorabilă, de obicei evoluează bine, sub tratament antibiotic, şi atât”, a explicat medicul.
Ea a mai precizat că cei doi pacienţi fac parte dintr-un grup de risc, fiind consumatori de droguri, şi aşa au şi căpătat acest tip de infecţie cutanată.
Managerul Spitalului Victor Babeş a mai menţionat că, dintre cei doi pacienţi diagnosticaţi cu difterie cutanată netoxigenă, numai unul mai este internat in spital, acesta fiind în stare bună, stabilă.
Difteria a dispărut din România de 30 de ani. Ultimele cinci cazuri de difterie din România au fost înregistrate în 1989.
După introducerea vaccinării antidifterice în România, în 1960, s-a înregistrat o scădere rapidă a incidenţei bolii, care a dispărut în ultimii 30 de ani.
Mai multe ţări europene, inclusiv Marea Britanie, Germania şi Austria, s-au confruntat recent cu focare de difterie în principal legate de imigranţii care călătoresc în aceste ţări.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în 2022, şi doar un număr mai mic de cazuri s-au înregistrat în 2023.
De asemenea au apărut focare de difterie în 2020, în Ucraina.
Difteria este o boală infecţioasă şi contagioasă a căilor respiratorii, produsă de Corynebacterium diphtheriae, cunoscută şi sub numele de bacilul Klebs-Loeffler-Bazillus (după numele descoperitorilor ei în anul 1884, Edwin Klebs şi Friedrich Loeffler), în unele cazuri şi de Corynebacterium ulcerans, şi se manifestă îndeosebi la copii.
Este o boală gravă la care complicaţiile pot duce la cazuri mortale.
Boala se transmite pe cale aeriană sau prin contact direct cu o persoană bolnavă şi poate fi prezentă la toate categoriile de vârstă, însă este întâlnită în special la copii nevaccinaţi sub 15 ani.
Agentul etiologic al difteriei este reprezentat de catre Corynebacterium diphtheriae, un bacil gram pozitiv care produce toxina difterică responsabilă de apariţia simptomelor.
Care sunt simptomele difteriei?
Potrivit specialiştilor, simptomatologia debuteaza la un interval cuprins între 2 şi 10 zile de la contactul infectant şi este reprezentată de sindrom febril peste cu temperatura ce depaseste 38°C, frisoane, tuse seacă, oboseală, cianoză periorală şi la nivelul extremităţilor, durere în gât la înghiţire, dificultăţi de respiraţie.
Persoanele infectate cu bacterii difterice pot avea simptome sau nu, dar sunt purtătoare ale acestor bacterii şi pot infecta alte persoane.
Majoritatea persoanelor cu difterie vor avea o infecţie a căilor respiratorii, cu dureri în gât şi febră mică, în primele zile ale bolii.
În cazurile uşoare de boală nu vor apărea alte simptome.
Dacă boala este mai gravă, se va forma o membrană densă, fie local, de exemplu numai pe amigdale sau faringe, fie pe o arie extinsă a căilor respiratorii ale pacientului.
În cazurile mai grave, gâtul pacientului se poate umfla foarte tare, căpătând un aspect de „gât de taur”, potrivit Portalului European de Informaţii despre Vaccinare.
Difteria poate cauza apariţia unor ulceraţii pe piele, leziuni acoperite de o membrană gri care nu se vindecă. Acestea sunt mai frecvente în rândul persoanelor sărace, al persoanelor fără adăpost sau al consumatorilor de droguri.
Pentru prevenirea bolii există un vaccin eficient.
Care sunt complicaţiile difteriei?
Chiar şi cu tratament, aproximativ 1 din 10 pacienţi cu difterie respiratorie moare.
Cea mai frecventă cauză a decesului la persoanele cu difterie o reprezintă afectarea cardiacă.
În difterie se pot, de asemenea, elibera toxine în sistemul circulator şi în ţesuturi.
Acest lucru poate duce la leziuni extinse ale organelor. Pot apărea, de asemenea, complicaţii care afectează inima şi complicaţii neurologice, cum ar fi paralizia.
Cum se transmite difteria?
Bacteria difterică se transmite prin picături respiratorii, de la persoane infectate, în special prin tuse sau strănut.
Dacă boala afectează pielea, ea se poate transmite prin contactul cu plăgile sau leziunile unei persoane infectate.
Persoanele cu difterie netratată pot fi contagioase până la patru săptămâni, iar persoanele purtătoare ale bacteriilor difterice pot fi contagioase o perioadă şi mai îndelungată, chiar dacă nu au niciun fel de simptome.
Forma cutanată a bolii (care afectează pielea) se observă mai ales în rândul persoanelor sărace, al persoanelor fără adăpost sau al consumatorilor de droguri.
Printre factorii de risc pentru difterie se numără şi călătoriile, contactul direct cu bovine şi consumul de produse lactate crude.
Cine este expus riscului de difterie?
Persoanele nevaccinate care au intrat în contact direct cu o persoană infectată sunt expuse riscului de difterie.
Cum poate fi prevenită difteria?
Există un vaccin eficient împotriva difteriei, iar vaccinarea în masă a redus drastic numărul de cazuri în Europa şi la nivel global.
Vaccinarea împotriva difteriei face parte din programele de vaccinare de rutină, iar vaccinul se administrează în combinaţie cu vaccinuri împotriva altor boli.
Totuşi, numărul de cazuri de difterie poate creşte, din nou, dacă scade nivelul de acoperire vaccinală.
Cum se tratează difteria?
Difteria poate fi tratată cu antitoxina difterică şi cu antibiotice. Persoanele care locuiesc împreună cu bolnavi de difterie pot primi un tratament preventiv cu antibiotice.
