Numărul de cazuri de rujeolă din întreaga lume aproape s-a dublat între 2022 şi 2023, avertizează specialiştii, ceea ce reprezintă o provocare pentru eforturile de a elimina această boală contagioasă în multe ţări. În România, au fost raportate un număr record de 949 de cazuri noi în săptămâna 7 - 14 aprilie, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
În 2022 au existat 171.153 de cazuri la nivel mondial, potrivit dr. Patrick O'Connor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a prezentat cercetarea sâmbătă la cel de-al 34-lea Congres European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) care se desfăşoară între 27 - 30 aprilie la Barcelona, Spania.
Datele provizorii indică 321.582 de cazuri pentru 2023 şi peste 94.000 până acum în 2024, deşi numărul este probabil mult mai mare.
Aproape jumătate din cazurile din acest an au fost înregistrate în regiunea europeană a OMS, iar cea mai mare incidenţă a fost înregistrată în Azerbaidjan, Kârgâzstan şi Yemen.
În Statele Unite au fost raportate 128 de cazuri de rujeolă în 20 de jurisdicţii în acest an, începând de vineri, potrivit Centrului american pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC). Acesta este cel mai mare număr de cazuri din 2019.
Rujeola a fost declarată eliminată în Statele Unite în anul 2000, „ceea ce înseamnă că nu există răspândire a rujeolei în interiorul ţării, iar cazurile noi sunt descoperite doar atunci când cineva contractează rujeola în străinătate”, precizează CDC.
Cu toate acestea, creşterea rapidă a numărului de cazuri din acest an reprezintă o ameninţare la adresa statutului de eliminare a bolii, spune agenţia americană.
Rujeola este o boală foarte contagioasă care se transmite prin aer. Ea poate provoca consecinţe grave asupra sănătăţii sau decesul, în special în cazul copiilor mici şi nevaccinaţi.
Simptomele generale pot include febră, tuse, nas care curge, ochi apoşi şi o erupţie cutanată cu pete roşii.
Aproximativ 1 din 5 persoane nevaccinate din Statele Unite care se îmbolnăvesc de rujeolă va necesita spitalizare, potrivit CDC. Aproximativ 1 din 20 de copii cu rujeolă va dezvolta pneumonie, iar alţii pot dezvolta o inflamaţie periculoasă la nivelul creierului numită encefalită.
Până la 3 din fiecare 1.000 de copii care se infectează cu rujeolă pot muri din cauza complicaţiilor respiratorii şi neurologice.
De asemenea, rujeola poate duce la „amnezie imunitară”, o afecţiune care creşte riscul oamenilor de a contracta alte infecţii timp de săptămâni sau ani de zile.
OMS a declarat sâmbătă că vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit aproximativ 57 de milioane de decese între 2000 şi 2022.
Vaccinul este considerat foarte eficient. O singură doză are o eficacitate de 93% împotriva rujeolei, iar două doze au o eficacitate de 97%. Persoanele vaccinate se pot totuşi îmbolnăvi, dar acest lucru nu se întâmplă des şi, de obicei, infecţia este mai uşoară.
Rujeola este „o criză printre multe alte crize”, a subliniat dr. O'Connor în prezentarea sa de sâmbătă, aproximativ 45% dintre focare fiind în ţări afectate de conflicte şi fragile.
„În ultimii 20 de ani, s-au înregistrat progrese semnificative în vederea eliminării rujeolei şi rubeolei”, a spus el într-un comunicat de presă.
„Pentru a consolida şi menţine aceste câştiguri, trebuie să asigurăm o acoperire de imunizare de rutină ridicată, uniformă şi echitabilă; precum şi o sensibilizare solidă şi un răspuns rapid la focare”.
Vaccinul ROR nu este doar pentru copii, spun experţii în Sănătate
Rujeola (pojarul) este una dintre cele mai contagioase boli din lume şi este răspândită atunci când o persoană infectată respiră, tuşeşte sau strănută, susţin specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), care atenţionează că virusul rămâne activ şi contagios în aer sau pe suprafeţe infectate timp de până la 2 ore.
În urmă cu o lună, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că mai mult de jumătate din ţările lumii vor fi expuse unui risc ridicat sau foarte ridicat de apariţie a rujeolei până la sfârşitul anului, dacă nu se iau măsuri urgente de prevenire.
Cazurile de rujeolă au crescut în majoritatea zonelor de pe glob, în principal din cauza lipsei de vaccinări în anii pandemiei de Covid-19, când sistemele de sănătate au fost copleşite şi au rămas în urmă cu vaccinările de rutină pentru bolile care pot fi prevenite.
În Europa, creşterea numărului de cazuri este deosebit de îngrijorătoare în special pentru regiunile în care există niveluri scăzute de acoperire vaccinală şi grupuri de persoane nevaccinate.
Ministerul Sănătăţii (MS) a aprobat în noiembrie 2022, un plan de acţiune care are ca ţintă eliminarea rujeolei şi rubeolei din România în următorul deceniu, în principal prin creşterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
Vaccinarea rujeolică (cu vaccin combinat Rujeolă-Oreion-Rubeolă – ROR), este inclusă în Programul Naţional de Vaccinare, cu prima doză la 12-15 luni, iar a doua doză de ROR în jurul vârstei de 6-7 ani.
Vaccinul ROR pentru adulţi poate contribui la restabilirea unei părţi din imunitatea colectivă care a fost pierdută din cauza ezitării vaccinării.
Bebeluşii cu vârsta sub un an nu pot primi ROR, astfel că ei sunt cei mai vulnerabili.
Optarea pentru ROR pentru adulţi ajută la protejarea acestor bebeluşi împotriva rujeolei şi ajută la prevenirea rubeolei la femeile însărcinate şi la bebeluşii acestora.
În cazul bărbaţilor de o anumită vârstă, optarea pentru ROR pentru adulţi i-ar putea proteja individual împotriva orhitei – temuta inflamaţie a testiculelor care este un simptom al oreionului la bărbaţii maturi.
Orice persoană care nu este imună se poate infecta, potrivit INSP, care precizează că imunizarea prin vaccinare este cea mai sigură modalitate de a proteja copiii de această boală potenţial periculoasă şi mortală.
Potrivit Odatelor INSP, din 4 persoane care fac rujeolă 1 are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă (pojar), boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei (pojarului) protejează copiii împotriva acestei boli.
Ministerul Sănătăţii a declarat epidemia naţională de rujeolă la 5 decembrie 2023 pentru a întări dreptul copiilor cu vârsta între 9 şi 11 luni şi a persoanelor cu vaccinare incompletă de a beneficia de vaccinare.
Între timp, epidemia s-a extins în toată ţara. Vaslui, care a fost săptămâni la rând singurul judeţ fără niciun caz de rujeolă a raportat primul său caz de infectare.
Astfel, pentru săptămână 21-28 aprilie, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) raportează 872 de noi cazuri confirmate de rujeolă în România.
Spre comparaţie, în săptămânile precedente de raportare, respectiv 7 - 14 aprilie, au fost raportate un număr record de 949 de cazuri noi, faţă 790 de cazuri în săptămâna 31 martie - 7 aprilie 2024.
Cea mai mare incidenţă a cazurilor de rujeolă pentru această ultimă săptămână de raportare (21-28 aprilie) este în judeţele Braşov (351,03 cazuri la 100.000 de locuitori), Covasna (228.06), Mureş (226,01), Giurgiu (175,93) şi Alba (178,95).
La polul opus, cele mai mici incidenţe au fost înregistrate în Vaslui (1 caz), Botoşani, Maramureş, Mehedinţi, Tulcea şi Bihor (sub 25 cazuri în fiecare judeţ, incidenţă de sub 5/100.000).
În ceea ce priveşte numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă, în perioada 1 ianuarie 2023 - 28 aprilie 2024 acesta a ajuns la 13 985, în timp ce numărul de decese a ajuns la 15, cu un nou deces raportat în ultima săptămână (4 în judeţul Braşov, 4 în Municipiul Bucureşti, 3 în judeţul Giurgiu, 2 în judeţul Argeş, 1 în judeţul Mureş şi 1 în judeţul Sibiu).
Al 15-lea deces (jud. Giurgiu)a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 42 de ani, cu antecedente necunoscute de vaccinare antirujeolică, având comorbidităţi printre care, boala toxică a ficatului cu colestază, hipertensiune esenţială.
În perioada 6 decembrie 2023 – 28 aprilie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost vaccinaţi, în total, cu ROR, 135 944 de copii, din care 22 055 de copii cu vârste între 9 şi 11 luni.
Ţara noastră s-a mai confruntat cu o epidemie de rujeolă, declarată pe 30 septembrie 2016, iar cazurile au crescut la peste 20.000 de mii, până în mai 2020, întegistrîndu-se peste 60 de decese.
