Valoarea pieţei de suplimente alimentare în România este de aproape 3 miliarde de lei, potrivit datelor Cegedim din ultimul an. De altfel, 97% dintre români au folosit în ultimul an suplimente alimentare, media fiind de 3-4 suplimente, după cum arată rezultatele unui studiu derulat de IPSOS pentru asociaţia europeană Food Supplements Europe (FSE). ,,Românii, în mod destul de neaşteptat, iau suplimente alimentare la recomandarea profesioniştilor în sănătate, 56% la recomandarea medicilor şi 52% la recomandarea farmaciştilor”, a declarat dr. Gerald Flintoacă-Filip, Secretar General în Patronatul Roman al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) şi membru în consiliul director al Food Supplements Europe.
Rezultatele primului studiu derulat de IPSOS pentru asociaţia europeană Food Supplements Europe (FSE), în perioada 17 martie-1 aprilie 2022, în 14 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, au fost prezentate astăzi în cadrul unei conferinţe de presă organizate în Bucureşti, de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), membru al Food Supplements Europe (FSE), cu reprezentare în consiliul director al asociaţiei europene.
Dr. Gerald Flintoacă-Filip a subliniat că deşi pentru suplimentele alimentare nu este nevoie neapărat de recomandarea medicului, românii iau aceste produse la recomandarea specialistului şi că citesc etichetele produselor. Practic, 9 români din 10 ţin cont de sfatul medicului şi 8 consumatori din 10 citesc etichetele.
70% dintre români au încredere în informaţiile furnizate de industria suplimentelor alimentare, 63% cumpără aceste produse din farmacii şi 21% din magazine naturiste.
,,În România, 50% dintre medici recomandă cu încredere suplimente alimentare”, a precizat dr. Valeria Herdea, medic de familie, preşedintele AREPMF, prezentă la eveniment( foto- stânga dr. Valeria Herdea, dreapta Teodora Caba Preşedinte PRISA).
,,Nu recomand pacienţilor să ia nici un preparat fără să treacă pe la medic. În această perioadă cele mai multe prescripţii le facem pe boli acute, pe simptomatice”, a subliniat dr. Valeria Herdea, arătând că e bine ca românii să vină la medic pentru controale preventive.
În topul celor mai utilizate suplimente alimentare în România intră vitamina C (64% dintre români), magneziu (44%), ulei de peşte omega (23%) şi vitaminele B (20%).
,,Ar trebui ca legea prevenţiei să includă şi suplimentele alimentare”, a declarat dr. Gerald Flintoacă-Filip, Secretarul general al PRISA, exemplificând cu Elveţia sau Irlanda, state care au decis să ofere vitamina D persoanelor peste 65 ani.
În România, dr. Herdea susţine că una dintre barierele în calea prescrierii suplimentelor alimentare de către medici o reprezintă situaţia financiară a pacienţilor, faptul că acestea nu sunt compensate sau gratuite şi că unii pacienţi nu-şi permit să suporte costul lor îi determină pe medicii români să renunţe în a le recomanda.
Potrivit studiului IPSOS la care au răspuns peste 13000 de oameni, 52% dintre utilizatorii de suplimente din ultimul an au declarat că au utilizat aceste produse pentru a-şi menţine sănătatea şi 45% pentru a-şi susţine sistemul imunitar, în timp ce 29% le-au administrat pentru a avea mai multă energie, 17% pentru sănătatea sistemului digestiv, alţi 17% pentru îngrijirea pielii, părului sau unghiilor.
Consumul de suplimente alimentare în Europa
În Europa cele mai folosite suplimente alimentare din ultimul an au fost vitamina D (46%), vitamina C (36%), magneziu (33%), multivitamine sau minerale (29%), respectiv omega 3 şi uleiuri de peşte (19%), vitamina B sau complex de B -uri(17%), fier (14%) şi calciu (14%), dintre care suplimentele cu multivitamine, vitamina D, produsele cu omega 3 şi uleiurile de peşte au fost administrate zilnic. Alte suplimente precum probiotice, prebiotice, enzime au fost utilizate de aproximativ 50% dintre respondenţi o dată pe săptămână sau mai rar, doar la nevoie sau când şi-au amintit.
45% dintre cei care au consumat suplimente alimentare au folosit mai mult de două tipuri de suplimente, 17% au utilizat mai mult de trei, 10% au folosit 4 şi 18% cel puţin cinci tipuri de suplimente. Media de suplimente alimentare consumate la nivelul respondenţilor europeni a fost de 2.4, cu exceptia următoarelor ţări unde media a fost mai mare : Polonia (4.0), România (3.6), Cehia (3.1), Slovenia (3.0) şi Finlanda (3.0).
Sursele de informare despre suplimentele alimentare
Principalele surse de informare când vine vorba despre suplimentele alimentare sunt medicul sau alţi profesionişti din domeniul medical, menţionaţi de 40% din respodenţi, şi farmacistul, menţionat de 31% dintre aceştia. 25% dintre participanţii la studiu au declarat că se informează despre această categorie de produse de pe internet şi 21% de la prieteni, familie sau colegi.
7 din 10 respondenţi (69%) au spus că au încredere că brandurile de suplimente alimentare oferă informaţii corecte, pe care se pot baza, ţările care au manifestat cel mai ridicat nivel de încredere fiind Italia (85%), Olanda (76%) şi Germania (73%).
„Suntem încântaţi să constatăm gradul ridicat de încredere pe care îl au consumatorii europeni în suplimentele alimentare şi în rolul important pe care îl au acestea în menţinerea stării de sănătate, fapt confirmat de includerea lor şi în recomandările autorităţilor din ţări europene, ca Elveţia, Irlanda sau Marea Britanie ”, a afirmat Martina Simova, Preşedinte al Food Supplements Europe.
Obiceiuri de achiziţie a suplimentelor alimentare
În ceea ce priveşte canalul prin care europenii îşi achiziţionează suplimentele alimentare, 63% din participanţii la studiu au declarat că le cumpără din farmacie şi 25% din supermarket, magazin alimentar sau din magazine de proximitate. Plafarele sunt preferate de 15% dintre respondenţi, iar 25% dintre ei cumpără online – 15% din e-shopuri specializate de suplimente alimentare şi/sau vitamine sau de pe magazinele online ale brandurilor. Olanda are un tipar diferit de celelalte ţări, canalul de achiziţie preferat în proporţie de 35% fiind supermarketul, magazinul alimentar sau magazinul de proximitate.
Criteriile principale care stau la baza alegerii suplimentelor alimentare sunt: preţul sau raportul calitate-preţ apreciate ca fiind importante şi foarte importante de 85% dintre respondenţi, ingredientele sau informaţiile nutriţionale despre produse sunt menţionate de 84% dintre respondenţi, faptul că sunt recomandate de cineva de încredere contează pentru 81% dintre respondenţi, iar 66% iau decizia în funcţie de forma de administrare a suplimentului. Dacă brandul este organic, natural sau modificat genetic contează în proporţie de 56%, iar numele brandului este un criteriu important pentru 45% dintre respondenţi.
„Observăm din acest studiu că la nivelul Uniunii Europene majoritatea covârşitoare a consumului de suplimente alimentare se realizează în mod informat, de cele mai multe ori la recomandarea specialiştilor, dar şi în urma parcurgerii cu atenţie a informaţiilor de pe eticheta produselor, ceea ce este un fapt îmbucurător. Atât Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), cât şi asociaţia Food Supplements Europe acordă o atenţie deosebită educării populaţiei şi personalului medical despre importanţa şi aspectele benefice ale suplimentelor alimentare, atâta vreme cât sunt consumate în mod corect şi responsabil”, a apreciat dr. Gerald Flintoacă-Filip.
Studiul a revelat totodată faptul că o pondere foarte mare, 85% dintre respondenţi, la nivelul întregului eşantion de ţări participante, urmează instrucţiunile de utilizare menţionate pe eticheta suplimentului. Aproape 7 din 10 (69%) au spus că informaţia despre ingrediente este uşor de înţeles şi că eticheta oferă suficiente informaţii despre beneficiile produselor (65%). De asemenea, 72% din participanţii la studiu s-au arătat încrezători în siguranţa şi calitatea suplimentelor alimentare, doar 6% fiind în dezacord cu această menţiune.
Când citesc eticheta respondenţii sunt interesaţi de mai multe aspecte: 85% verifică întotdeauna sau de obicei doza recomandată şi frecvenţa utilizării, 72% se uită la beneficiile pentru sănătate ale produsului, 67% sunt atenţi la ingredientele acestuia şi tot atâţia se uită la efecte secundare şi/sau interacţiuni ale suplimentului cu alte medicamente.
Doar 10% dintre respondenţii la studiu nu au luat niciodată suplimente, iar 46% dintre aceştia au declarat că ar lua în calcul folosirea suplimentelor la recomandarea unui medic sau a altui specialist din domeniul medical.
