Rolul microbiomului intestinal în declanşarea bolii Alzheimer a fost în sfârşit confirmat. Folosind transplanturi de microbiom intestinal, o echipă internaţională de cercetători a demonstrat că tulburările de memorie la oamenii cu Alzheimer pot fi transmise la şobolani tineri şi sănătoşi.
Oamenii de ştiinţă au acum confirmarea faptului că microbiomul intestinal joacă de fapt un rol cauzal în dezvoltarea simptomelor acestei boli devastatoare.
Un nou studiu, publicat miercuri, 18 octombrie, în revista Brain, arată, de asemenea, că anumite bacterii din intestin sunt direct legate de declinul cognitiv la pacienţii cu Alzheimer.
Acest lucru evidenţiază faptul că microbiomul intestinal este un domeniu cheie de cercetare pentru Alzheimer şi alte forme de demenţă, care ar putea duce la noi modalităţi de tratare a bolii.
„Persoanele cu Alzheimer sunt diagnosticate, de obicei, la sau după apariţia simptomelor cognitive, ceea ce poate fi prea târziu, cel puţin pentru abordările terapeutice actuale", spune specialista în neuroştiinţe Yvonne Nolan de la Universitatea College Cork (UCC), din Irlanda.
Înţelegerea rolului bacteriilor intestinale în timpul demenţei prodromale - sau în stadii incipiente - înainte de potenţiala apariţie a simptomelor poate deschide căi pentru dezvoltarea de noi terapii sau chiar intervenţii individualizate, menţionează ea.
Dovezile au indicat recent modificările microbiomului intestinal ca fiind un potenţial factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, deşi nu era clar dacă acestea erau doar asociate într-un fel sau altul.
Acum însă oamenii de ştiinţă au confirmarea faptului că microbiomul intestinal joacă de fapt un rol cauzal în dezvoltarea simptomelor acestei boli devastatoare.
„Alzheimer este o afecţiune perfidă pentru care nu există încă un tratament eficient", spune Sandrine Thuret, cercetător în neuroştiinţe la King's College London (KCL).
„Acest studiu reprezintă un important pas înainte în înţelegerea bolii", a precizat ea.
Echipele de la UCC (Irlanda), KCL (Marea Britanie) şi Centrul de cercetări clinice din Bresci (IRCCS, Italia), şi-au propus să înţeleagă modul în care microbiomul intestinal al pacienţilor cu Alzheimer afectează sănătatea creierului şi comportamentul.
Participanţii umani, inclusiv 69 de persoane cu boala Alzheimer şi 64 de controale sănătoase, au donat sânge pentru cercetare, iar câţiva din fiecare grup au furnizat, de asemenea, microbiom intestinal prin intermediul unor probe de scaun.
Microbiomul intestinal de la pacienţii cu Alzheimer a fost transplantat apoi la 16 şobolani adulţi tineri al căror microbiom fusese epuizate de antibiotice timp de o săptămână.
De asemenea, un grup corespunzător de 16 şobolani a primit microbiom intestinal de la persoane din grupul de control sănătos.
La cel puţin 10 zile după transplanturi, şobolanii au fost supuşi unor teste comportamentale menite să evalueze performanţa memoriei, precum şi alte trăsături asociate cu boala Alzheimer.
Şobolanii care au primit transplanturi de microbiom de la pacienţii cu Alzheimer au prezentat comportamente de memorie afectate, în special cele care se bazează pe un proces numit neurogeneză hipocampală adultă.
Neurogeneza hipocampală creează noi neuroni în hipocampus, o regiune a creierului nostru care este importantă pentru memorie şi starea de spirit şi una dintre primele zone afectate de boala Alzheimer.
[ot-video][/ot-video]
„Testele de memorie pe care le-am investigat se bazează pe creşterea de noi celule nervoase în regiunea hipocampusului din creier", explică Nolan.
Animalele cu bacterii intestinale provenite de la persoane cu Alzheimer au produs mai puţine celule nervoase noi şi au avut o memorie afectată.
Şobolanii cu microbiomul intestinal al pacienţilor cu Alzheimer au prezentat deficienţe mai grave în neurogeneza hipocampală atunci când donatorii înşişi aveau scoruri mai mici la testele cognitive.
Cercetătorii au observat, de asemenea, modificări clare în metabolomul hipocampal al şobolanilor - colecţia de metaboliţi, cum ar fi aminoacizii şi enzimele, care sunt implicaţi în întreţinerea, creşterea şi funcţionarea normală a celulelor.
Aceste modificări ar putea contribui la creşterea redusă a neuronilor noi în hipocampus, spun cercetătorii.
Neurogeneza hipocampală nu poate fi măsurată atât de uşor la oamenii vii, dar s-a observat că sângele de la pacienţii cu Alzheimer a scăzut neurogeneza în celulele stem neuronale umane în laborator.
Nivelurile de expresie a genelor în celulele stem expuse la sângele pacienţilor cu Alzheimer au fost, de asemenea, legate de performanţele pacienţilor la testele cognitive şi de tipurile de bacterii din intestinele acestora.
„Neurogeneza afectată poate fi legătura convergentă între compoziţia alterată a microbiotei intestinale observată şi afectarea cognitivă în boala Alzheimer", scrie echipa.
Bacteriile din genul Coprococcus, care sunt asociate cu o îmbătrânire sănătoasă, au fost semnificativ reduse la pacienţii cu Alzheimer.
Aceştia aveau, de asemenea, semnificativ mai multe bacterii din genul Desulfovibrio decât controalele sănătoase din punct de vedere cognitiv, similar cu cercetările anterioare în modelele animale ale bolii Alzheimer, şi ale bolii Parkinson.
Studiile viitoare ar trebui să evalueze în detaliu alte aspecte care afectează microbiomul intestinal, cum ar fi starea de sănătate, factorii legaţi de stilul de viaţă şi istoricul medicamentelor, potrivit echipei.
Echipa speră că această colaborare va duce la potenţiale progrese în intervenţiile terapeutice împotriva maladiei Alzheimer.
