Un bărbat cu boala Parkinson în stadiu avansat poate acum să meargă din nou aproape normal datorită unor electrozi implantaţi în măduva spinării, au anunţat luni cercetătorii.
Un implant experimental care furnizează stimulare electrică la nivelul măduvei spinării a îmbunătăţit substanţial mobilitatea unui bărbat cu boala Parkinson în stadiu avansat, potrivit unui articol publicat luni în revista Nature Medicine.
Această premieră medicală a fost realizată de cercetătorii elveţieni, care sunt pionieri în descoperiri similare, ajutând şi anterior persoanele paralizate să meargă din nou.
Tehnologia, dezvoltată de o echipă de la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Lausanne (EPFL), îi permite bărbatului să meargă fluent şi să se deplaseze pe teren fără să cadă - lucru pe care nu îl putea face înainte de tratament, întrucât boala Parkinson provoacă mişcări incontrolabile şi dificultăţi de coordonare care se agravează în timp.
Efectele tratamentului durează de doi ani.
„Nu există terapii care să abordeze problemele grave de mers care apar într-un stadiu mai avansat al Parkinsonului, aşa că este impresionant să îl vedem mergând", spune Jocelyne Bloch, neurochirurg la EPFL şi unul dintre autorii principali ai lucrării.
Dar, având în vedere că a fost testat un singur individ, rămâne neclar dacă abordarea va funcţiona şi pentru alte persoane cu această boală.
Următorul pas „ar fi realizarea unui studiu randomizat şi controlat", spune Susan Harkema, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea Louisville din Kentucky, care lucrează la terapia de stimulare la persoanele cu leziuni ale măduvei spinării.
Pacientul în vârstă de 62 de ani care locuieşte în Franţa, suferă de această afecţiune cerebrală debilitantă de aproximativ 30 de ani.
La fel ca mai mult de 90% dintre persoanele cu Parkinson în stadiu avansat, bărbatul avea mari dificultăţi în a merge.
El primise anterior tratamente standard pentru boala Parkinson, inclusiv stimularea cerebrală profundă (DBS), în care o neuroproteză este implantată adânc în creier. DBS a ajutat la reducerea unora dintre simptomele sale, cum ar fi rigiditatea, dar nu a putut depăşi problemele de mers.
„Aceasta ar putea fi o tehnologie care să schimbe regulile jocului pentru a ajuta la restabilirea mişcărilor la persoanele cu Parkinson în stadiu avansat", a declarat pentru AFP, David Dexter, director de cercetare la Parkinson's UK, care nu a participat la studiu, subliniind că procedura este invazivă şi că este nevoie de mai multe cercetări.
În cadrul studiului, cercetătorii elveţieni au testat stimularea spinală singură şi în combinaţie cu DBS. Ei au constatat că o combinaţie a celor două stimulatoare a produs cele mai bune rezultate.
(Foto: Marc Gauthier, care suferă de boala Parkinson în stadiu avansat, merge cu ajutorul unor electrozi implantaţi în coloana vertebrală la Spitalul Universitar Lausanne din Elveţia).
Ceea ce specialiştii numesc episoade de „înţepenire", în timpul cărora pacienţii sunt temporar incapabili să se mişte şi pot să cadă, reprezintă un risc semnificativ pentru aceştia, îngreunându-le viaţa de zi cu zi.
Multe lucruri sunt necunoscute în cazul boliia Parkinson, ceea ce face ca tratamentul să fie dificil, iar simptomele pot afecta grav viaţa pacienţilor, uneori limitându-i la pat sau într-un scaun cu rotile.
Echipa elveţiană, condusă de chirurgul Jocelyne Bloch şi de specialistul în neuroştiinţe Gregoire Courtine, a implantat un sistem complex de electrozi, numit „neuroproteză", în puncte cheie de-a lungul măduvei spinării bărbatului.
Cei doi au introdus anterior utilizarea implanturilor medulare pentru a permite pacienţilor paralizaţi să meargă din nou.
Ei au anunţat alte două premiere mondiale, prima premieră la începutul verii, când Bloch şi Courtine au instalat dispozitive similare unui olandez (Gert-Jan Oskam, foto) care a paralizat după un accident de motocicletă, pentru a-l ajuta să meargă din nou în mod natural, iar cea de-a doua, în septembrie, la un bărbat paralizat care a putut să-şi mişte din nou braţele şi picioarele după implanturi pe creier şi în coloana vertebrală.
(Foto: Gert-Jan Oskam, 40, Surse: CNN şi Sky News).
Cea mai recentă cercetare, publicată în revista Nature Medicine, pe 6 noiembrie, funcţionează aproximativ după acelaşi principiu.
În cazul bărbatului cu Parkinson, ca şi al altor pacienţi care suferă de această boală, comunicarea dintre creier şi măduva spinării este afectată de dispariţia progresivă a neuronilor care generează neurotransmiţătorul dopamină.
Prin urmare, neuroproteza trebuie nu numai să trimită stimulente electrice pentru a stimula mersul, ci şi să îşi asume rolul creierului, sincronizând corect stimularea, astfel încât mişcările rezultate să corespundă dorinţelor pacientului.
Potrivit lui Courtine, cercetător la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Lausanne, sunt măsurate mişcările reziduale, respectiv intenţia de a merge, cu ajutorul unor mici senzori care sunt localizaţi în picioare.
Datorită acestui lucru, cercetătorii ştiu dacă persoana doreşte să meargă sau să se oprească şi pot ajusta stimularea în consecinţă.
Neuroproteza a fost testată mai întâi pe primate, apoi a fost implantată bărbatului cu Parkinson, care a folosit-o timp de aproximativ opt ore pe zi, timp de aproape doi ani.
Bărbatul a declarat că acum poate merge mult mai uşor - plănuieşte chiar o călătorie în Brazilia - dar a subliniat că încă necesită concentrare, în special atunci când urcă scările.
Echipa elveţiană şi-a extins experimentul la un grup de şase pacienţi cu Parkinson, cu scopul de a şti cum ar putea ajuta şi alte persoane, având în vedere că boala afectează oamenii în moduri diferite.
Tratamentul cu ajutorul implantului invaziv ar putea fi destul de costisitor, ceea ce ar putea limita numărul de pacienţi care ar avea acces la el.
Cei doi specialişti elveţieni au lansat un start-up, numit Onward, care se ocupă de marketingul viitorului.
Chiar şi atingerea acestui punct reprezintă „un avans major al ştiinţei", spun cercetătorii.
Stimularea măduvei spinării implică implantarea chirurgicală a unui dispozitiv neuroprotetic care livrează impulsuri de electricitate în anumite regiuni ale măduvei spinării, în încercarea de a activa circuitele neuronale disfuncţionale.
Tehnica a fost utilizată experimental pentru a permite persoanelor paralizate de leziuni ale măduvei spinării să se ridice singure şi chiar să meargă pe distanţe scurte.
Metoda s-a dovedit a îmbunătăţi mersul persoanelor cu Parkinson, dar rezultatele sunt adesea modeste, de scurtă durată sau inconsistente, spune Bloch.
Cercetătorii au avut tendinţa de a plasa implantul deasupra coloanei vertebrale superioare şi medii pentru a modula informaţiile senzoriale care se îndreaptă spre creier, spune ea.
[ot-video][/ot-video]
Jocelyne Bloch şi Grégoire Courtine explică modul în care funcţionează implantul lor spinal, iar Marc Gauthier (pacientul) este prezentat în timp ce îl foloseşte. Videoclipul a fost creat de NeuroRestore, un centru de cercetare al EPFL şi Spitalului Universitar din Lausanne.
În schimb, grupul elveţian a implantat neuroproteza în partea inferioară a spatelui, deasupra măduvei spinării lombosacrale. Aici, stimularea activează reţeaua de neuroni care se află între măduva spinării şi muşchii picioarelor.
Echipa a aplicat cu succes această strategie la persoanele cu paralizie cauzată de leziuni ale măduvei spinării şi a considerat că aceasta ar putea fi adaptată la boala Parkinson.
Pentru a personaliza stimularea pentru Marc Gauthier, bărbatul care a participat la experimentul lor, cercetătorii au adunat date privind deficitele şi tiparele de mers ale acestuia prin plasarea de senzori pe picioarele sale.
Apoi au configurat stimularea pentru a compensa orice disfuncţie. O astfel de disfuncţie ar putea include o extensie slabă a genunchiului sau o problemă de contractare a muşchilor fesieri.
„Specialitatea noastră constă în înţelegerea modului în care putem stimula măduva spinării pentru a fi foarte precişi în modul în care reglăm mişcarea picioarelor", spune Grégoire Courtine, un cercetător în neuroştiinţe de la EPFL care a dezvoltat tehnica.
„Noutatea acestui studiu constă în valorificarea acestor cunoştiinţe şi a acestei tehnologii în cazul bolii Parkinson", a precizat el.
Bloch şi Courtine intenţionează să studieze tratamentul de stimulare pe alte şase persoane cu Parkinson anul viitor.
Foto articol: Un implant spinal a îmbunătăţit capacitatea lui Marc Gauthier, care suferă de boala Parkinson, de a merge fără să cadă. Aici, el se plimbă pe lângă castelul Chillon, pe malul lacului Geneva, în Elveţia.Credit: CHUV Weber Gilles.
