România are al doilea cel mai scăzut nivel al cheltuielilor pentru sănătate din Uniunea Europeană, în ciuda creşterii rapide din ultimii cinci ani, arată raportul anual al Comisiei Europene privind starea de sănătate în statele membre ale UE.
"România a majorat semnificativ cheltuielile pentru sănătate în ultimii ani, dar rămâne printre ţările membre ale UE cu cele mai reduse alocări, atât pe locuitor, cât şi ca procent din PIB ", se arată în raport.
Între 2015 şi 2019, România a crescut cheltuielile pentru sănătate cu 10,3% pe an, în medie, cea mai mare majorare dintre totate statele din UE, însă a pornit de la un nivel scăzut.
Astfel, în 2019, cheltuielile pentru sănătate în România sunt la al doilea cel mai scăzut nivel din UE, atât pe cap de locuitor (1.310 euro, media UE fiind de 3.523 euro), cât şi ca procent din PIB (5,7%, faţă de circa 10% în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanţate din bani publici, de 80%, este aproapiată de media UE.
"Cu o pondere de 18,9%, plăţile directe ("din buzunar") sunt peste media UE, de 15,4%. Plăţile informale sunt estimate a fi substanţiale, deşi valoarea lor reală nu este cunoscută”, subliniază documentul.
Lipsa de educaţie, asociată cu o speranţă de viaţă redusă
Comisia Europeană punctează faptul că speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani în 17 ani (de la 71,2 ani în 2000 până la 75,6 ani în 2019). În 2020, din cauza pandemiei de Covid-19, tendinţa s-a inversat, iar speranţa de viaţă a scăzut "temporar" cu 1,4 ani, la 74,2 ani - o scădere dublă faţă de media UE, de 0,7 ani.
“În 2020, diferenţa de speranţă de viaţă între sexe a fost ridicată: femeile trăiesc cu aproape 8 ani mai mult decât bărbaţii (78,4 ani, comparativ cu 70,5 ani), printre cele mai mari discrepanţe din UE”, arată raportul.
Fumatul, alcolul şi dieta nesănătoasă
Experţii europeni menţionează că aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, precum fumatul, consumul de alcool, dieta nesănătoasă sau activitatea fizică scăzută.
“Fumatul (inclusiv fumatul pasiv) a contribuit la circa 17% dintre decese, în timp ce aproximativ 7% dintre decese au fost provocate de consumul de alcool şi 2% de nivelul scăzut de activitate fizică. Poluarea aerului, sub forma particulelor PM2.5, şi expunerea la ozon au contribuit la circa 7% din numărul total de decese în 2019 (peste 17.000 decese), o proporţie mult mai mare decât media din UE (4%)”, menţionează documentul.
Circa trei sferturi dintre adulţii din România nu consumă zilnic fructe şi legume, cu mult peste nivelul mediu din UE, şi doar 38% din populaţie are o activitate fizică cel puţin moderată în fiecare săptămână - cea mai scăzută proporţie din UE.
Finanţare slabă, alocată mai ales pentru pacienţii spitalizaţi
Experţii europeni menţionează că, în prezent, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanţare a sistemului de sănătate din România, însănumărul celor care contribuie la sistem este prea mic.
"Dependenţa de contribuţiile plătite de angajaţi şi proporţia relativ scăzută a celor ce lucrează au ca rezultat o subfinanţare cronică a sistemului de sănătate", menţionează experţii europeni.
Rezolvarea acestei probleme ar creşte baza de finanţare şi ar întări sistemul de asigurări sociale de sănătate, subliniază raportul.
O altă pdeficienţă majoră a sistemului de sănătate din România este ponderea excesivă a cheltuielilor pentru îngrijirea pacienţilor spitalizaţi - de 44% din cheltuielile totale pentru sănătate, comparativ cu o medie a UE de 29%.
