Echipamentele medicale insuficiente şi deficitul de medici afectează speranţa de viaţă şi sănătatea populaţiei din România, iar factorii de risc comportamentali - precum dieta neadecvată, consumul de tutun şi de alcool şi activitatea fizică scăzută - cauzează peste jumătate din decese, arată raportul anual al Comisiei Europene privind starea de sănătate în statele membre ale UE.
“România cheltuieşte mai puţin pentru sănătate decât orice altă ţară din UE. Creşterea cheltuielilor pentru sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient, ar putea îmbunătăţi accesul la asistenţă medicală eficientă şi furnizată la timp, ceea ce, la rândul său, ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile”, se arată în raport.
Astfel, în 2017, cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1.029 euro, media UE fiind de 2.884 euro), cât şi ca procent din PIB (5%, faţă de 9,8 % în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanţate din bani publici, de 79,5%, este aproapiată de media UE (79,3%).
“Deşi plăţile directe sunt în general scăzute, cu excepţia cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenţei medicale ambulatorii, plăţile informale sunt deopotrivă substanţiale şi răspândite. În termeni absoluţi, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanţat într-o măsură semnificativă”, subliniază documentul.
Lipsa de educaţie, asociată cu o speranţă de viaţă redusă
Comisia Europeană punctează faptul că speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani în 17 ani (de la 71,2 ani în 2000 până la 75,3 ani în 2017).
“Cu toate acestea, există discrepanţe majore în ceea ce priveşte speranţa de viaţă în funcţie de gen şi nivel de studii, în special pentru bărbaţi: este de aşteptat ca bărbaţii cu cel mai scăzut nivel de studii să trăiască cu aproximativ 10 ani mai puţin decât bărbaţii cu cel mai ridicat nivel de studii”, arată raportul.
Fumatul, alcolul şi dieta nesănătoasă
Experţii europeni menţionează că aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali.
“Unul din cinci adulţi români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaţilor (32%) decât în rândul femeilor (8%). Ratele obezităţii la adulţi sunt printre cele mai scăzute din UE (10%), dar ratele excesului de greutate şi ale obezităţii în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15%”, menţionează documentul.
“Consumul de alcool reprezintă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35%) depăşind cu mult media UE de 20%. Această rată este de peste 50% în rândul bărbaţilor”, mai arată raportul.
Finanţare slabă
Experţii europeni menţionează că, în prezent, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanţare a sistemului de sănătate din România, însă “având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populaţia totală eligibilă contribuie efectiv la finanţare”.
Rezolvarea acestei probleme ar creşte baza de finanţare şi ar întări sistemul de asigurări sociale de sănătate, subliniază raportul.
“De-a lungul anilor s-au luat diverse măsuri pentru a se reduce numărul scutirilor şi pentru a se spori ratele contribuţiilor, dar proporţia în permanenţă redusă a populaţiei plătitoare arată că sistemul este extrem de subfinanţat”, scriu autorii raportului.
