Doar 20% dintre persoanele din România vindecate de Covid-19 care doresc să doneze plasmă convalescentă reuşesc efectiv să o facă, avertizează compania esmax Pharma Distribtion (BPHD), care a donat 18 aparate de plasmafereză centrelor de transfuzii din ţară.
Conform datelor centralizate de BPHD, românii donează din ce în ce mai multă plasmă convalescentă, iar spitalele au început să folosească în mod semnificativ această terapie pentru a ajuta pacienţii infectaţi cu noul coronavirus.
Compania consideră că există 5 veşti bune cu privire la colectarea de plasmă convalescentă în România.
"Astfel, în ultima lună de zile s-a dublat numărul de donatori de plasmă convalescentă (2.343 de persoane, faţă de
1.275 de persoane în luna anterioară), s-a triplat administrarea de plasmă convalescentă în spitalele care tratează
pacienţi Covid-19 (3.178 de doze administrate în ultima lună, faţă de 1.231 de doze administrate în luna
precedentă) şi s-a redus substanţial rata mortalităţii pacienţilor (de la 40% în rândurile pacienţilor cu forme grave ale
bolii la sub 25%, în condiţiile administrării timpurii a plasmei)", a precizat compania, într-un comunicat remis 360medical.ro.
De asemenea, există 10 centre de transfuzie din România care colectează plasmă convalescentă peste media naţională (Arad, Argeş, Bistriţa, Braşov, Buzău, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Ploieşti, Zalău), în timp ce 17 spitale Covid-19, dintre cele 53 desemnate, sunt responsabile pentru administrarea a circa 65% din cantitatea colectată de plasmă convalescentă.
În acelaşi timp, există şi 5 veşti rele în legătură cu colectarea de plasmă convalescentă.
"Cea mai mare problemă rămâne faptul că doar 20% dintre ex-pacienţii Covid-19 care vor să doneze plasmă reuşesc efectiv acest lucru. De asemenea, doar 2 din 10 pacienţi români cu forme severe de Covid-19 primesc tratamentul cu plasmă, restul neavând acces din cauza cantităţilor reduse colectate", arată BPHD.
Media de aşteptare pentru primirea dozei de plasmă convalescentă este de 52 de ore, deşi recomandarea standard pentru tratament este de maxim 48 de ore de la decizia medicului curant.
În plus, România colectează ineficient plasma convalescentă (doar 1,6 doze / donare), de vină fiind insuficienţa aparatelor de plasmafereză din centrele de transfuzie.
Potrivit companiei, Ministerul Sănătăţii are întârzieri mari în respectarea obligaţiilor asumate prin protocolul de donare a echipamentelor de plasmafereză, semnat în primăvară cu BPHD, mai ales obligaţiile de raportare a datelor, de realizare a unei campanii de informare şi de creare a unui registru al donatorilor.
"În acest context, BPHD trage un nou semnal de alarmă în legătură cu nevoia reformării sistemului de transfuzie sanguină din România, care este condus în mod ineficient, prezintă o rezistenţă înverşunată la schimbările după model european şi are nevoie de personal suplimentar", mai arată compania.
Donarea de plasmă convalescentă a primit un impuls din 11 august, când Ministerul Sănătăţii a schimbat metodologia de colectare de plasmă convalescentă pentru tratamentul Covid-19, însă varianta modificată conţinea în continuare mai multe prevederi care îngreunau donarea.
Ulterior, în 28 august, ministerul a schimbat din nou metodologia, eliminând o parte dintre erorile semnalate de specialişti care îngreunau în continuare donarea de plasmă.
Noua metodologie impune în continuare donatorilor care nu au fost testaţi pozitiv cu RT-PCR pentru Covid-19 să-şi plătească singuri testul serologic (de anticorpi) pentru a fi acceptaţi să doneze plasmă convalescentă, la 14 zile după testare.
În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu Covid-19 şi s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autorităţile nu l-au creat.
Totuşi, unele laboratoare private din România oferă gratuit acest test celor care vor să doneze plasmă convalescentă.
