Medicii de familie atrag atenţia asupra subfinanţării cronice a asistenţei medicale primare din România, avertizând că această situaţie afectează sănătatea populaţiei.
Anul trecut, doar 5,7% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a fost alocat pentru asistenţa medicală primară.
"Lipsa finanţării asistenţei medicale primare afectează sănătatea populaţiei, se afectează prevenţia şi profilaxia, grevează calitatea îngrijirilor. (...) Se ajunge la o discrepanţă majoră şi în calitatea furnizării serviciilor şi nu din cauza noastră, ci a subfinanţării şi a politicilor sanitare greşite", a declarat marţi vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluţ, citat de Agerpres.
El a precizat că, în Bucureşti, 56% dintre cabinetele medicilor de familie încasează lunar un venit brut care este sub venitul brut al unui medic primar din sistemul bugetar.
"Peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din Bucureşti sunt în incapacitate de a asigura venituri asistentelor medicale şi altui personal angajat la un nivel decent. În acest moment, aceşti colaboratori ai noştri sunt salarizaţi la un nivel derizoriu, majoritatea iau undeva la 1.400 - 1.600 de lei net faţă de o asistentă medicală fără gradul principal din spitale, care are brutul conform grilei de salarizare undeva la 5.500 de lei, deci rămâne cu peste 3.200 - 3.500 de lei ca venit net", a explicat Călin Bumbuluţ.
“E evident că venitul acesta realizat în asistenţa medicală primară este sub jumătate din venitul realizat de o asistentă din spital. Ceea ce este mai rău decât atât - dar chiar medicul de familie mediu, cel care are în jur de 1.800 de pacienţi pe listă, are venituri sub cele ale unei asistente de spital. S-a ajuns în această situaţie din cauza subfinanţării cronice”, a completat medical.
Medicul a avertizat că menţinerea discrepanţelor dintre veniturile realizate faţă de spitale va duce la alterarea relaţiilor de colaborare între palierele sistemului sanitar, existând riscul ca pacienţii să fie afectaţi.
Luni, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat creşterea bugetului alocat asistenţei medicale primare din România la cel puţin 3,37 miliarde lei în acest an, nivel mai mare cu 72% faţă de cel din 2018, argumentând că medicina de familie a fost grav subfinanţată şi discriminată în ultimii ani.
Federaţia a transmis un document în acest sens Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finantelor, guvernului şi comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sănătate, buget, muncă, afaceri europene şi petiţii.
În 2016, în România existau 11.239 de medici de familie, din care 4.773 cu grad de specialist, şi circa 20.000 de asistente medicale angajate în cabinete.
Potrivit calculelor federaţiei, venitul mediu al unui cabinet a fost, anul trecut, de 14.525 lei pe lună, considerat mult insuficient, în condiţiile în care cheltuielile minime se ridică la 25.000 lei pe lună, în medie.
Suma reprezintă necesarul minim pentru funcţionarea cabinetelor de medicină de familie în 2019, fără dotare suplimentară cu aparatură, fără renovări şi fără alte investiţii, potrivit reprezentanţilor medicilor de familie.
În 2018, bugetul alocat asistenţei medicale primare din România a fost de 1,96 miliarde lei, potrivit federaţiei.
