În Europa o persoană din 100 va dezvolta melanom la un moment dat. 15 persoane din 100.000 sunt diagnosticate în fiecare an cu această formă agresivă de cancer de piele. În ceea ce-i priveşte pe români nu există o statistică, fiindcă ţara noastră nu a fost în stare să facă un registru naţional care să raporteze date exacte. Specialiştii susţin însă că doar un român din doi cu melanom supravieţuieşte la 5 ani.
Pe de o parte, diagnosticarea tardivă, în stadii avansate, pe de altă parte obstacolele întâlnite în sistemul sanitar românesc fac ca pacientul român cu melanom din start să aibă şanse reduse de supravieţuire.
Acces dificil la ganglionul santinelă
,,Pacientul român de obicei are o tumoră mai avansată decât un pacient european. S-a prezentat sau a fost diagnosticat mai târziu şi asta din start îl plasează într-un stadiu avansat, ce necesită mult mai multe investigaţii şi resurse. Şi are şanse incomparabil mai mici de supravieţuire într-un sistem care nu are resurse nemaipomenit de mari”, a declarat conf. dr. Ana-Maria Forsea, medic dermatolog la Clinica de dermatologie oncologică a Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Capitală.
În cadrul simpozionului ,,Melanomul în actualitate. De la prevenţie şi diagnosticare precoce la tratamente revoluţionare”, organizat de Asociaţia OncoPacienţilor Phoenix la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), medicii oncologi au vorbit de accesul dificil la procedurile care vizează ganglionul limfatic santinelă (GLS).
,,Accesul pacienţilor la gangionul santinelă în România este dificil. Sunt puţine centre care au experienţă şi fac ganglionul santinelă. Ghidul ESMO ( ghidul Societăţii Europene pentru Oncologie Medicală) recomandă că în stadiu incipient, T1 A e suficientă doar chirurgia, din stadiu 3 se recomandă tratament şi investigaţii complexe, inclusiv pentru leziuni cerebrale. Trebuie făcut obligatoriu gangionul santinelă în stadiul trei”, a declarat dr. Laurenţia Nicoleta Galeş, medic oncolog la Institutul Oncologic Bucureşti.
Decontare doar pentru iradierea întregului cap, nu doar a leziunii
În timp ce ESMO recomandă radioterapia locală în metastazele cerebrale, în România se merge pe radioterapie totală.
,,La noi se face iradierea pe întreg capul, fiindcă doar radioterapia totală este rambursată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ghidul ESMO nu recomandă această variantă, ci recomandă radioterapie ţintită, de tipul stereotaxie sau radiochirurgie, proceduri care se pot face şi în România, dar care din păcate nu sunt rambursate de către CNAS şi se fac pe costul pacientului în centrele private”, a precizat dr. Galeş.
Un tratament de stereotaxie poate costa între 2000-4000 de euro, în funcţie de numărul şedinţelor indicate pentru fiecare leziune cerebrală.
,,Motivul pentru care ESMO nu recomandă radioterapia totală a capului este că melanomul este o tumoră relativ radiorezistentă şi iradierea cerebrală totală cu doza cu care se asigură protecţie pentru melanom, a unei singure leziuni cerebrale duce la complicaţii mult prea mari pe ţesutul cerebral sănătos”, a explicat dr. Laurenţia Nicoleta Galeş.
Referitor la accesul românilor la terapii, medicii prezenţi la simpozion au punctat că doar pentru metastaze sunt rambursate cam toate tratamentele, în ceea ce priveşte terapiile adjuvante stăm prost.
,,Involumab şi Nivolumab ambele sunt aprobate din 2018 în Uniunea Europeană. La noi, Involumab este pe ultima sută de metri, dosarul a îndeplinit criteriile de rambursare, aşteptăm publicarea în Monitorul Oficial”. Nu avem aprobat pentru terapia adjuvantă în România decât interferon, a adăugat medicul oncolog Galeş.
În prezent, melanomul este responsabil de 1% din totalul cancerelor cutanate diagnosticate şi provoacă majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele. Despre incidenţa melanomului la cap şi gât citeşte aici.
