Ministerul Sănătăţii va modifica reglementările privind comisiile judeţene pentru cazurile de malpraxis, în urma sesizărilor repetate în legătură cu existenţa unor disfuncţionalităţi din cauza vacantării postului de director executiv adjunct de sănătate publică. Astfel, funcţia de preşedinte al comisiei de malpraxis va putea fi exercitată de medicul şef al direcţiei de sănătate publică, în cazul în care funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică este vacantă.
Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, care modifică şi completează Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, aprobat prin ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1343/2006.
În prezent, comisiile pentru cazurile de malpraxis sunt formate din 13 membri, din care doi sunt reprezentanţi ai autorităţilor de sănătate publică judeţene, “dintre care unul este, obligatoriu, directorul adjunct al autorităţii de sănătate publică respective”.
Iniţiatorii proiectului argumentează că, în multe judeţe, postul de director executiv adjunct de sănătate publică este vacant, astfel că acele comisii pentru cazurile de malpraxis nu pot funcţiona.
În urma modificărilor propuse, comisia pentru cazurile de malpraxis va fi condusă de directorul executiv adjunct sau de medicul-şef al direcţiei de sănătate publică judeţene. În prezent, doar directorul adjunct al autorităţii de sănătate publică judeţene poate fi preşedinte al comisiei.
“În repetate rânduri structura noastră a fost sesizată de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care au semnalat disfuncţionalităţi în derularea activităţii Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis care funcţionează la nivelul acestora, motivat de vacantarea postului de director executiv adjunct de sănătate publică”, se arată în referatul de aprobare al proiectului.
Motivul vacantării funcţiei este legat de salarizare, în condiţiile în care candidaţii pentru funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică trebuie să fie medic specialist sau primar cu cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor.
“Principalul motiv pentru care acest post nu se ocupă la nivel naţional este nivelul de salarizare inferior faţă de un post de medic contractual”, menţionează documentul.
Soluţia identificată de Ministerul Sănătăţii este modificarea Regulamentul uide organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, astfel încât, în cazul vacantării funcţiei de directorul executiv adjunct de sănătate publică, în comisia de pentru cazurile de malpraxis să poată fi numit medicul-şef al direcţiei de sănătate publică.
“Se creează posibilitatea ca funcţia de preşedinte al comisiei de malpraxis să poată fi exercitată de medicul şef al direcţiei de sănătate publică, în cazul în care funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică este vacantă”, menţionează referatul de aprobare.
