România are nevoie de o reorganizare a activităţii de neurorecuperare în sistemul de sănătate, de un program naţional de formare în domeniu, precum şi de crearea de compartimente de recuperare în toate secţiile de neurologie, a declarat miercuri preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR), prof. dr. Dafin Mureşanu.
"Accidentul Vascular Cerebral (AVC) şi bolile neurologice generează deficite care pot fi abordate şi situaţia pacienţilor poate fi îmbunătăţită în condiţiile unui program de recuperare neurologică foarte bine pus la punct şi pentru aceasta avem nevoie nu numai de oameni, ci şi de oameni competenţi, nu numai de bune intenţii, ci şi de cunoaştere", a afirmat prof.dr. Dafin Mureşanu, citat de Agerpres.
“Această competenţă trebuie să apară şi în România, din punct de vedere al reglementării oficiale şi al definirii a ceea ce trebuie să ştie un specialist care se ocupă de domeniul recuperării bolilor neurologice”, a completat profesorul.
Acest program de creare a competenţelor nu necesită fonduri mari, ci doar aprobare de la Ministerul Sănătăţii.
"Din partea ministerului, presupune luarea în considerare a propunerilor noastre şi în a aproba, ratifica şi genera un status oficial al implementării programului educaţional, care va genera specialişti cu competenţă în neurorecuperare", a menţionat medicul neurolog.
România a făcut progrese în ce priveşte tratamentul AVC acut, în special prin crearea unităţilor de tratament al AVC, însă se confruntă cu un deficit de medici neurologi, potrivit prof. dr. Mureşan.
"Lucrurile s-au schimbat în ultimii 6-7 ani, având în vedere faptul că unităţile de tratament al AVC au devenit operaţionale. Sigur că, faţă de nevoile foarte mari existente, primele zece centre care au fost lansate în această luptă, pe care noi o ducem cu această foarte apăsătoare patologie, au funcţionat foarte bine, lucrurile au progresat, indicii de desfăşurare a activităţii noastre din punct de vedere calitativ au atins timpii necesari, dar, categoric, cele zece centre erau mult sub nevoile reale de absorbţie", a explicat medicul neurolog.
În prezent, numărul acestor centre pentru tratamentul AVC a crescut la 42, iar nouă organizare permite ca aproape 80% dintre pacienţii cu AVC să aibă acces la tratament.
"Ceea ce mai este de făcut e legat de programele educaţionale, de uniformizarea standardelor de lucru şi a parametrilor - aici suntem într-o zonă permanentă de competiţie cu timpul, trebuie să fim înaintea instalării leziunilor. Timpii noştri de operare sunt în anumite centre excepţionali, în altele buni şi, desigur, va trebui să ameliorăm acest lucru în toate unităţile", a mai spus prof. dr. Dafin Mureşanu.
La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a extins programul de tromboliză intravenoasă pentru pacienţii cu AVC la nivel naţional, prin adăugarea a 33 de spitale care pot face astfel de intervenţii.
Anterior, în perioada 2015-2018, Ministerul Sănătăţii a derulat un program pilot numit “Acţiunea Prioritară pentru Tratamentul Intervenţional al AVC” în 10 spitale din ţară, prin intermediul căruia au fost trataţi 1.829 de pacienţi.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, reprezentând atât a doua cauză de mortalitate şi dizabilitate în rândul populaţiei.
