Sistemele publice de sănătate din Centrul şi Estul Europei, inclusiv din România, sunt finanţate, în cea mai mare parte, prin contribuţii de asigurări de sănătate plătite de angajaţi sau angajatori. A doua sursă majoră de finanţare a sănătăţii în regiune sunt plăţile din buzunarul pacienţilor. Acest model nu este, însă, sustenabil pe termen lung, mai ales ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, şi generează nevoi medicale neacoperite prin procentul mare de cheltuieli pe care pacienţii trebuie să le acopere din propriile resurse, arată raportul "La răscruce: Sistemele de Sănătate în Europa Centrală şi de Est", realizat de Economist Impact pentru AmCham EU.
Potrivit raportului, subfinanţarea istorică a sistemului de sănătate şi dotarea modestă a spitalelor publice în ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au avut consecinţe chiar în pandemia de Covid-19: ratele de mortalitate asociate Covid-19 au fost mai mari decât în vestul Europei.
Chiar dacă pandemia a generat o creştere a alocărilor pentru sănătate, această situaţie nu se va menţine începând din 2023, deoarece mecanismul de finanţare nu permite alocări semnificativ mai mari.
Doar câteva state din regiune au scheme complementare cu adevărat dezvoltate de contribuţii de sănătate care reduc plăţile din buzunar. România nu se numără printre acestea, finanţarea sistemului de sănătate fiind realizat prin fonduri publice (circa 80%) şi din buzunarul pacienţilor (circa 20%).
În regiune, Bulgaria şi Ungaria au cele mai mari procente ale plăţilor din buzunar în finanţarea sistemelor de sănătate - 37%, respectiv 27%.
Autorii raportului recomandă reducerea dependenţei de plăţile din buzunar şi diversificarea fluxurilor de venituri în sistemele de sănătate din ECE prin reforme politice, pentru a limita nevoile medicale nesatisfăcute şi pentru a reduce povara financiară asociată asistenţei medicale.
"Deşi niciun model sau sistem de sănătate nu este perfect, guvernele ar trebui să vizeze asigurarea accesului universal la asistenţă medicală", menţionează documentul.
Raportul avertizează că estimările indică o accelerare a îmbătrânii populaţiei şi o creştere a prevalenţei bolilor cronice şi a celor legate de stilul de viaţă.
"Aceste nevoi sunt gestionate cel mai bine în afara sistemului de sănătate, prin dezvoltarea unei reţele integrate puternice de îngrijire primară, comunitară şi pe termen lung, strâns legată de sistemul de asistenţă socială. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate ar trebui să acorde prioritate serviciilor de îngrijire primară şi comunitară", indică raportul.
Astfel de politici ar permite alocarea de resurse mai mari pentru prevenţie şi pentru reformarea modelului de sănătate bazat pe internare în spital, consideră autorii raportului.
