România ocupă poziţia 32 din 34 de ţări europene, depăşind doar Serbia şi Cipru, în cadrul Indicelui European de Medicina Personalizată, o analiză în premieră a sistemelor de sănătate de pe continent.
Studiul este realizat de către FutureProofing Healthcare, o iniţiativă creată de experţi independenţi în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuţii şi proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate.
Cele mai bine clasate ţări în acest clasament sunt Finlanda, Germania şi Suedia, în timp ce pe ultimele şase locuri se clasează Serbia (ultimul loc), Cipru, România, Ungaria, Malta şi Croaţia.
Indicele European de Medicina Personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din ţările comparate, împărţite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament şi tehnologii digitale, nivelul de pregatire al sistemului de sănătate pentru medicina personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală şi bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. Aceste caracteristici au fost agreate de către un panel de experţi pe baza unor exemple de politici publice care pot oferi sistemelor de sănătate din Europa un cadru funcţional bazat pe medicina personalizată.
“Redefinirea sistemului de sănătate cu ajutorul unor abordări de medicină personalizată, precum folosirea la scară largă a soluţiilor digitale, dezvoltarea dosarelor electronice şi a registrelor electronice de pacienţi, sau alte modalităţi de a beneficia de puterea datelor are potenţialul de a oferi rezultate medicale mai bune pentru pacienţi cu costuri sustenabile pentru societate”, a declarat preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, dr. Marius Geantă, citat într-un comunicat transmis de autorii studiului.
"Este însă nevoie în primul rând de o decizie politică pe termen lung şi de colaborarea tuturor actorilor, iar datele prezentate în acest index pot facilita o astfel de discuţie largă, cu toate părţile implicate în sistemul de sănătate", a completat dr. Geantă.
Printre problemele identificate pentru România în acest studiu se numără lipsa accesului la date, investiţiile scăzute în cercetare şi dezvoltare medicală precum şi infrastructura digitală precară.
Pentru a remedia aceste deficienţe, autorii studiului propun politici care ar facilita folosirea datelor pentru cercetare în medicină, creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicină personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate.
“Sistemele de sănătate din Europa se află sub presiunea crescândă de a oferi mai multe servicii cu mai puţine costuri. În acest context, abordările de medicină personalizată şi tehnologiile digitale pot oferi soluţii care să reducă decalajele semnalate în acest studiu prin eficientizarea alocării resurselor. O serie de paşi în această direcţie pot fi implementarea pe scară largă a testelor genomice, în parteneriat cu industria farmaceutică şi digitalizarea registrelor de pacienţi şi a întregii infrastructuri de date din sectorul de sănătate”, a adăugat Dr. Michael Schenker, medic primar oncologie medicală la Centrul de Oncologie Sf. Nectarie, Craiova.
Scopul acestui index este de a oferi decidenţilor şi părţilor implicate în realizarea şi implementarea politicilor publice de sănătate o mai bună înţelegere asupra punctelor tari/slabe ale respectivelor sisteme.
Cu ajutorul comparaţiilor între ţări, se pot identifica mai bine zonele unde se pot aduce îmbunătăţiri, astfel încât sistemele de sănătate publice să fie mai aproape de implementarea unei viziuni comune de medicină personalizată.
