România alocă pentru sănătate fonduri mult mai mici decât media Uniunii Europene, la peste 15 ani de la integrarea în blocul comunitar. Cu un buget pentru sănătate de circa 5,5% din produsul intern brut (PIB), România seamănă mai mult cu statele africane decât cu cele europene, iar efectul este faptul că pacienţii nu au acces la tratamente la un nivel similar cu media europeană, a avertizat directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, la evenimentul Profit Health.forum.
Ultimele date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE, arată că România a înregistrat în 2021 un nivel al cheltuielilor publice pentru sănătate de 5,5% din PIB, al treilea cel mai mic din UE, după Irlanda şi Luxemburg (ambele ţări sunt considerate anomalii statistice în privinţa nivelului PIB, astfel că nu este relevantă comparaţia cu acestea).
În regiune, toate celelalte state alocă mai mulţi bani pentru sănătate: Bulgaria - 5,8% din PIB, Ungaria - 5,6%, Polonia - 5,8%, Slovacia - 7%, Grecia - 6,7%, Cehia - 9,8%. La nivelul UE, media cheltuielilor publice pentru sănătate a fost de 8,1% din PIB.
Acest nivel redus al finanţării sănătăţii în România are efecte asupra calităţii îngrijirii pacienţilor.
"Barierele cele mai mari le întâmpinăm din cauza unei finanţări insuficiente a medicamentelor pentru populaţie. Avem un nivel de finanţare destul de scăzut a sistemului sanitar, implicit şi a nevoii de medicamente, şi, din această cauză, pacienţii au suferit foarte mult de-a lungul ultimilor 20 de ani", a declarat Dan Zaharescu.
Accesul pacienţilor la medicamente inovative a fost blocat în România în perioada 2008-2014, din cauza crizei economice, iar accesul la tratamente moderne este în continuare întârziat.
"Fără îndoială, medicina personalizată, medicamente personalizate, reprezintă vârful de lance tehnologic în domeniul medical, dar, practic, a ajunge să ai acces la aceste medicamente este, în continuare, extrem de limitat", a precizat Zaharescu.
"Este o chestiune de resurse financiare pe de o parte, pe de altă parte este şi o chestiune de resurse umane, pentru că ai nevoie de specialişti de top, care să fie pregătiţi să lucreze cu asemenea produse, cu asemenea informaţii, cu tehnologiile aferente unor astfel de tratamente", a completat directorul ARPIM.
Potrivit reprezentantului asociaţiei, România trebuie să accelereze ritmul în care inovaţia medicală este admisă şi acceptată, pentru a se apropia de media europeană.
"Încă avem întârzieri majore. Este nevoie şi de o finanţare corespunzătoare a acestor procese. Din păcate, în România de-a lungul ultimilor 30 de ani nu a excelat deloc din acest punct de vedere, cu un 5,2% din PIB alocat pentru sănătate per ansamblu, suntem, din păcate, undeva la nivelul mediei ţărilor din Africa", a mai spus Dan Zaharescu.
Datele Băncii Mondiale arată că, în ţările din Africa Subsahariană, alocarea medie pentru sănătate este de 5% din PIB.
