La opt ani de la tragedia de la Colectiv, România nu are încă niciun centru modern pentru îngrijirea pacienţilor cu arsuri severe, la standarde internaţionale. Totuşi, există un proiect de a realiza trei mari centre pentru mari arşi, la Timişoara, Târgu Mureş şi Bucureşti, finanţate de Banca Mondială. Acesta este, însă, în mare întârziere, deoarece centrele ar fi trebuit finalizate cel târziu în 2024, iar construcţia ar urma să dureze circa doi ani, potrivit estimărilor. Noile centre vor avea 26 de paturi pentru mari arşi. Până atunci, pacienţii cu arsuri severe sunt trataţi în centrele existente sau trimişi la spitale în străinătate, pe cheltuiala statului român. Luni, Ministerul Sănătăţii a anunţat semnarea contractului pentru construcţia Centrului de Mari Arşi din Târgu Mureş, cel mai întârziat dintre cele trei.
Contractul pentru construcţia Centrului de Mari Arşi din Târgu Mureş a fost semnat, luni, la Ministerul Sănătăţii, de către ministrul Alexandru Rafila şi reprezentanţii Băncii Mondiale şi cei ai firmei de construcţii.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila a precizat că este vorba despre al treilea centru de mari arşi, în condiţiile în care două de la Timişoara şi de la Spitalul „Grigore Alexandrescu", sunt deja în construcţie.
Şantierul de la Târgu Mureş urmează să devină operaţional în cursul acestei luni.
„Toate aceste trei contracte au fost, practic, blocate şi am reuşit, împreună cu echipa de la Ministerul Sănătăţii, nu numai să le deblocăm, ci se le transformăm într-o realitate pe care poate să o constate toată lumea care merge pe cele două şantiere care deja funcţionează. În scurt timp, în cursul acestei luni, cel de-al treilea şantier, de la Târgu Mureş, va deveni operaţional", a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, cele trei proiecte finanţate de Banca Mondială includ 26 de paturi de terapie intensivă pentru mari arşi şi alte 26 de paturi de terapie intensivă intermediară.
La Târgu Mureş vor fi cinci paturi pentru pacienţi în stare critică şi alte zece de tip terapie intermediară şi îngrijire post-operatorie.
La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu" din Timişoara sunt prevăzute şase paturi pentru mari arşi, şase pentru arşi intermediari şi post-critici şi alte cinci paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă.
La Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu", din Bucureşti, vor fi 15 paturi pentru pacienţii critici, 10 pentru pacienţi intermediari ATI şi pacienţi post-critici, precum şi zece paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă.
Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale, a subliniat importanţa semnării contractului pentru cel de-al treilea centru din România destinat marilor arşi.
„Acum doi ani am început discuţiile aici despre acest proiect. Anul trecut, pentru noi, ca instituţie care dezvoltă acest proiect, a fost foarte important, pentru că trebuia să verificăm tot ce se va semna. Dar cel mai important, am fost la Timişoara cu secretarul de stat, în septembrie, şi am văzut deja şantierul. Am văzut progresul de pe şantier. Aceste proiecte aduc România mai aproape de a avea capacitatea de a trata pacienţi aflate în stare gravă", a explicat ea.
Acordurile de finanţare cu Banca Mondială pentru construcţia celor trei noi centre pentru arşi au fost semnate în 2014, iar termenul de finalizare pentru activităţile finanţate era de 31 decembrie 2024.
Întrucât toate cele trei proiecte sunt în întârziere, iar finalizarea lor până la finalul anului viitor este exclusă, aşa cum se preciza în nota de fundamentare a unei ordonanţe de urgenţă (OUG) aprobate în luna martie 2023 de Executiv, acesta a prelungit construcţia lor până în 2025, asigurând cadrul legal pentru a permite utilizarea banilor de la Banca Mondială.
Proiectul prevede că finanţarea activităţilor cuprinse în cadrul acordurilor de împrumut cu Banca Mondială va fi asigurată inclusiv după finalizarea perioadei de implementare ale acordurilor de împrumut (31 decembrie 2024), din sume alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat.
Costul total al celor trei centre este estimat la 223 milioane euro, pe baza preţurilor materialelor de construcţii din decembrie 2022.
