Masterplanul regional de servicii de sănătate pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, care cuprinde cinci judeţe, a fost actualizat de Ministerul Sănătăţii la solicitarea reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi spitalelor din zonă, pe baza ultimelor date validate. Miza principală a noului masterplan este stimularea medicinei primare, prin creşterea numărului de medici de familie, şi a serviciilor în ambulatoriu.
Regiunea Sud-Vest cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, cel mai important centru medical şi unversitar fiind municipiul Craiova.
Noul “Plan regional de servicii sanitare2021-2027 Regiunea Sud-Vest”se regăseşte într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 2.899/2021), publicat săptămâna aceasta în Monitorul Oficial, care înlocuieşte planul anterior, valabil până în 2020 şi care s-a bazat pe date valabile în 2014-2015.
“În urma întâlnirilor organizate la nivelul regiunilor cu reprezentanţii comitetelor judeţene şi regionale, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, managerii unităţilor sanitare din judeţ şi cu alte persoane interesate, a reieşit necesitatea actualizarii acestora având în vedere modificările intervenite până în prezent în structura spitalelor”, menţiona referatul de aprobare al ordinului.
În 2019 au fost constituite două grupuri de lucru: Grupului tehnic de lucru şi Grupul decizional interinstituţional, desemnate în vederea actualizării masterplanurilor regionale de sănătate.
“Astfel, au fost analizate datele existente la nivelul instituţiilor implicate comparativ cu datele menţionate în master planurile regionale de servicii, în urma cărora a rezultat master planul de servicii medicale pentru Regiunea Sud-Vest. Acest material este un document de politică sanitară al Ministerului Sănătăţii, care traseaza ţinte strategice şi linii directoare de organizare a serviciilor medicale în scopul asigurării accesului populaţiei la servicii medicale de calitate printr-o distribuţie corectă şi eficientă a serviciilor pe toate nivelurile de asistenţă, având ca orizont de implementare anul 2027”, preciza documentul.
Regiunea are o suprafaţă de 29.212 km2 (12,3% din ţară) şi are 1,9 milioane locuitori (10% din populaţia ţării), pe baza datelor din 2019. Regiunea seste caracterizată de un grad ridicat de ruralizare, peste jumătate din populaţie (53%) locuind în zone rurale – cu un procent maxim în judeţul Olt (60% populaţie rurală).
Regiunea se confruntă cu o rată rapidă de scădere a populaţiei şi de îmbătrânire. Conform celor mai recente proiecţii demografice, populaţia regiunii Sud-Vest se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 – 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din ţară.
Astfel, dacă în 2015 persoanele cu vârsta peste 65 de ani reprezenta 19% din populaţia regiunii, estimările arată că, în 2030, procentul va ajunge la 23%.
Totuşi, speranţa de viaţă a regiunii (76,2 ani) depăşeşte media naţională (75,99 ani), judeţul Vâlcea fiind singurul judeţ din ţară cu o rată a speranţei de viaţă de peste 80 de ani (80,8 ani).
MEDICINA PRIMARĂ
Noul plan menţionează necesitatea îmbunătăţirii acoperirii populaţiei cu medici de familie. Astfel, în 2019, regiunea Sud-Vest avea 1.315 dce medici de familie, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel naţional. Dintre medicii de familie, 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuţia populaţiei în regiune este preponderent rurală.
Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 locuitori) este uşor crescută faţă de media naţionale (6,3/10.000 locuitori), cea mai mare acoperire fiind în judeţul Dolj (8,1/10.000 locuitori).
“O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidenţiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană şi un deficit de 382 medici zona rurală”, se arată în masterplan.
Autorii documentului consideră că, pentru perioada 2021-2027, se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenţă medicală primară, stimularea mediciilor de familie în vederea îmbunătătirii calităţii serviciilor şi creşterea ponderii serviciilor de prevenţie în asistenta medicala.
Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de capitaţie (o rată fixă pe asigurat) şi plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitaţiei în funcţie de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat.
Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultaţii în medie/zi, inclusiv servicii de prevenţie şi monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plăţile bazate pe performanţă pentru obiectivele de acoperire a calităţii sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.
Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
Astfel, actualele reglementări nu permit medicilor de familie din România să iniţieze îngrijiri pentru mai multe afecţiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecţiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii.
Masterplanul propune o creştere a numărului de medici de familie din regiunea Sud-Vest cu 2-4%. Aceşti medici vor fi atraşi în special în zonele rurale, în special în comunele fără medic de familie şi în special în judeţul Mehedinţi (care înregistrează cei mai scăzuţi indici de acoperire în rural), utilizând mecanisme de stimulare.
MIZA PE AMBULATORIU
În prezent, cel mai mare număr de unităţi ambulatorii din regiune se află în judeţul Dolj (42%), unde există cel mai mare număr de spitale, inclusiv un spital universitar, urmat de judeţul Gorj (22%) şi judeţul Vâlcea (17%). La polul opus, Olt (11%) şi Mehedinţi (8%) au cele mai puţine ambulatorii din regiune.
Potrivit documentului, capacitatea ambulatorie de îngrijire din regiune va fi consolidată prin reabilitarea, retehnologizarea şi echiparea ambulatoriilor integrate.
“În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investiţiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR”, menţionează documentul.
SPITAL REGIONAL
Regiunea va avea în următorul deceniu un spital regional la Craiova, construit din fonduri europene până în 2027.
Proiectul deja aprobat prevede că viitorul spital regional din Craiova va avea o suprafaţă desfăşurată de 165.256 mp şi 807 paturi pentru îngrijirea continuă a pacienţilor cu boli acute, 60 locuri în UPU, 30 paturi de chirurgie de zi, 15 paturi ingrijiri medicale de zi, 20 paturi de ingrijiri oncologice de zi. Unitatea sanitară va deţine 19 săli de operaţie.
Spre comparaţie, spitalul regional din Iaşi va avea o suprafaţă desfăşurată de 148.885 mp, iar cel din Cluj de 151.891 mp.
Spitalul din Craiova va dispune de un centru de tratament pentru cancer pentru toată Oltenia, dotat cu echipament si adecvat, alte facilităţi de sprijin, ce va funcţiona intr-o cladire separata, unita de corpul principal al spitalului, printr-un coridor, la nivelul primului etaj.
Spitalul va fi construit pe şapte niveluri, va avea 1.195 locuri de parcare şi un heliport H-3 cu cerinţele sale operaţionale specifice.
Valoarea investiţiei este de 2,85 miliarde lei, arată datele prezentate de Ministerul Sănătăţii, adică mai mare decât în cazul spitalelor regionale din Iaşi (2,38 miliarde lei) şi Cluj (2,57 miliarde lei).
