Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a introdus pentru prima dată "sindromul burnout" în Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD), care este utilizată pe scară largă ca referinţă pentru diagnostice, dar şi de către asigurătorii de sănătate.
Decizia adoptată în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii de la Geneva, care se va încheia marţi, 28 mai, pune capăt deceniilor de dezbateri între experţi cu privire la modul de definire a "sindromului burnout" şi a necesităţii clasificării acestuia ca boală sau nu.
În cea mai recentă actualizare a catalogului său de boli din întreaga lume, OMS defineşte sindromul burnout că ”un sindrom apărut ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes”.
Sindromul a fost caracterizat de trei dimensiuni: "1) sentimente de epuizare sau epuizare energetică 2) detaşare mentală crescută de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă şi 3) reducerea eficacităţii profesionale.
”Sindromul burnout se referă în mod specific la fenomene în contextul ocupaţional şi nu ar trebui aplicat pentru a descrie experienţele din alte domenii ale vieţii”, potrivit clasificării, citate de straitstimes.com.
Lista actualizată a bolilor a fost elaborată de către OMS anul trecut în urma recomandărilor experţilor din domeniul sănătăţii din întreaga lume, a fost aprobată sâmbătă şi va intra în vigoare în ianuarie 2022.
”Această este prima dată când "sindromul burnout" a fost inclus în clasificare”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic.
"Sindromul burnout"sau sindromul epuizării profesionale este o stare de epuizare, atât fizică cât şi psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii.
Sindromul burnout se caracterizează printr-o o stare emoţională dominată de oboseală, interes scăzut, frustrare, care afectează performanţa la locul de muncă. Cei care suferă deacestă boală îşi pierd interesul şi respectul pentru ceilalţi şi în general au o percepţie cinică, dezumanizată asupra oamenilor. Termenul a fost introdus în anii ’80 de către psihologul Herbert Freudenberger.
Cei care suferă de acceastă maladie au tulburări de somn, de digestie şi o senzaţie de epuizare care duce la o scădere a randamentului profesional, la scăderea capacităţii de dialog şi de interacţiune cu cei din jur, şi la senzaţia de goliciune sufletească, de aceea se consideră că sindromul burnout se aseamănă în manifestări cu depresia, susţin psihologii.
Noua Clasificare Internaţională a Bolilor conţine şi alte câteva adăugiri, inclusiv introducerea comportamentului sexual compulsiv ca tulburare mintală şi pentru primadată clasificarea jocurilor video ca o dependenţă, cotată alături de jocurile de noroc şi drogurile precum cocaina.
Lista actualizată elimină între timp transsexualitatea din lista de tulburări psihice, menţionându-o în schimb în capitolul despre ”boli legate de sănătatea sexuală”.
