Asociaţia Nevăzătorilor din România anunţă „un protest de amploare" în a doua decadă a lunii septembrie, în Bucureşti, reclamând faptul că noua lege a pensiilor, 360/2023, care va intra în vigoare la data de 1 septembrie 2024, „aduce prejudicii majore" persoanelor cu dizabilităţi vizuale.
Potrivit sursei citate, noile decizii de pensie pe care nevăzătorii le primesc au valori cu 60% - 80% mai mici decât pensiile aflate în plată.
„Deciziile de recalculare conform Legii 360/2023 diminuează pensiile nevăzătorilor cu 60% - 80%. Este adevărat că pensia în plată nu se modifică, însă în viitor ea nu se va putea indexa pentru o lungă perioadă de timp, astfel încât puterea de cumpărare a oamenilor va scădea treptat", susţine Asociaţia Nevăzătorilor din România într-un comunicat.
Conform atât vechiului act normativ în materie, Legea 263/2010, cât şi legii ce urmează să intre în vigoare, 360/2023, pentru a se putea pensiona, nevăzătorii trebuie să lucreze un număr de ani echivalent cu o treime din stagiul de cotizare.
Diferenţa vine din faptul că în trecut această treime era cuprinsă în formula de calcul drept stagiu complet, în vreme ce acum ea este în mod greşit socotită strict în baza contribuţiilor plătite, susţine Asociaţia.
„Cu toate că şi Legea 360/2023 recunoaşte ca excepţie situaţia persoanelor cu deficienţă vizuală gravă, ea nu ţine cont de această particularitate în formula de calcul", precizează Asociaţia Nevăzătorilor.
„Aplicarea mecanică a principiului contributivităţii are pentru comunitatea persoanelor cu dizabilităţi vizuale consecinţe foarte grave, chiar dramatice", mai precizează sursa citată.
Asociaţia solicită factorilor de decizie:
- creşterea de la 0,5 puncte la un punct pentru fiecare an lucrat a bonificaţiei acordate persoanelor cu handicap grav;
- creşterea de la 0,25 puncte la 0,5 puncte pentru fiecare an lucrat a bonificaţiei acordate persoanelor cu handicap accentuat;
- acordarea bonificaţiei pe toată perioada lucrată până la pensionare, nu doar după 1 septembrie 2024.
Asociaţia specifică faptul că va continua demersurile instituţionale pe lângă autorităţi, dar ia în calcul şi oportunitatea unor acţiuni juridice, pornind de la contestarea individuală a deciziilor şi până la invocarea neconstituţionalităţii articolelor de lege.
