În urmă cu o lună, Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti a fost redeschis pentru pacienţii nonCOVID, după ce timp de 5 luni fusese spital suport COVID. În toată această perioadă foarte mulţi pacienţi cu boli cronice, boli rare, boli dificile, care se tratau în unitatea spitalicească nu au mai avut acces în spital. La final de august, bolnavii au respirat uşuraţi că îşi pot relua tratamentele, investigaţiile şi consultaţiile la medicii din spitalul bucureştean, iar unii dintre ei chiar au început să se programeze la Colentina. În timp ce unele secţii au deja stabilite programările pe următoarele 2 luni, autorităţile declară ,,senine” că unitatea sanitară ar putea redeveni iar spital COVID.
Atât premierul Ludovic Orban, cât şi ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru au declarat că intenţionează să retransforme Spitalul Colentina în spital COVID. Acest ping-pong cu spitalul, ba e COVID, ba e non COVID îi ,,dă peste cap” pe cei care se tratau aici şi care, unii dintre ei, numai la Colentina aveau acces la specialişti cu o anumită expertiză sau la anumite tratamente. Pentru unii dintre pacienţii cronici redirecţionarea către alte spitale nu a fost o soluţie în toată această perioadă. 360medical.ro a redat situaţia bolnavilor cu distonie neuromusculară aceştia fiind unii dintre cei mai afectaţi de transformarea unităţii medicale în spital COVID.
Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), a afirmat ieri într-o postare publicată pe pagina sa de facebook că ,,pacienţii cronici trataţi în Spitalul Colentina au fost lăsaţi practic de izbelişte în ultimele luni”.
Redăm mai jos mesajul integral al preşedintei APAA către actualul ministru al Sănătăţii:
,,Stau şi mă gândesc dacă au auzit tot ce am vorbit în ultimele luni despre Colentina şi dacă le pasă de pacienţii cronici de vor să închidă iar Spitalul Colentina. Oare ministrul Sănătăţii este capabil să facă o strategie anti-Covid pe care să o facă publică şi în această strategie să ia în considerare că fiecare spital să aibă o secţie Covid, să nu se mai închisă niciun spital, să construiască spitale modulare şi să organizeze examene de specialitate pentru rezidenţii de an mare.
Să-i mai spun d-lui ministru că nu este normal ca un pacient tratat de o anumită afecţiune într-un spital să fie transferat şi tratat de Covid la alt spital doar pentru simplu fapt că medicul din spitalul Covid nu cunoaşte istoricul pacientului şi nu că este complicat să ia decizii pentru un pacient operat la alt spital. Să-i mai spun d-lui ministru şi că pacienţii cronici trataţi în Spitalul Colentina au fost lăsaţi practic de izbelişte în ultimele luni. Şi nu este moft să vrei să fii tratat şi monitorizat de medicul la care te tratezi de ani de zile, iar medicul de familie nu poate înlocui medicul curant pentru simplu fapt că nu are aceste competenţe şi este limitat de protocoalele terapeutice.
Şi să-i mai spun d-lui ministru că prin astfel de măsuri se încalcă Constituţia şi dreptul la sănătate şi la viaţă pentru pacienţii cronici trataţi la Colentina şi la alte spitale declarate Covid. Să-i mai spun şi că unii pacienţi cu scleroza multiplă au fost trimişi în Baloteşti ca să-şi ridice medicaţia şi că nimeni nu şi-a pus problema cu ajung aceşti pacienţi din Bucureşti în Baloteşti, dacă au maşină sau cât îi costă taxiul.
Şi în încheiere îl rog pe dl ministru Tătaru să coboare din turnul său de fildeş şi să discute cu noi pacienţii şi să-l informeze corect pe primul-ministru privind situaţia spitalul Colentina şi nevoile pacienţilor cronici trataţi la acest spital”.
La finalul lunii august, când tocmai se redeschisese unitatea sanitară pentru pacienţii non COVID, Radu Gănescu, preşedintele COPAC, a mărturisit într-un interviu acordat 360medical.ro. că ,,a fost o perioadă foarte dificilă şi încă este. Nu putem să spunem că am terminat cu pandemia şi cu accesibilitatea în spitalul Colentina”. Parcă prevestea într-un fel retransformarea spitalului. Tot atunci, reprezentantul Coaliţiei Organizaţiilor de Pacienţi Cronici din România cerea ,,să se ia în considerare măcar de acum înainte ca în momentul în care se închide un spital să se găsească soluţii pentru pacienţi care nu se pot trata oriunde”.
