Peste 6200 de români sunt pe listele de aşteptare pentru un organ salvator. Deşi anul acesta sunt mai mulţi donatori de organe din moarte cerebrală comparativ cu anul trecut, numărul acestora este încă departe de media europeană. Rata de refuz a familiilor donatorilor în România este de 22%. Dar cea mai mare problemă o reprezintă atitudinea centrelor de prelevare de organe, întrucât din cele 34 acreditate doar 14 fac prelevări.
În timp ce media donatorilor de organe în mai multe ţări din Europa este de 20-25 de donatori la un milion de locuitori, în România şi Bulgaria media nu depăşeşte 12-15 donatori de pe an. Potrivit lui Rossen Ivanov, preşedintele bulgar al Agenţieni Naţionale de Transplant, Bulgaria a avut cei mai mulţi donatori de organe în anul 2014, respectiv 22 de donatori, în 2018 având 16 donatori, iar anul acesta 14 , ceea ce înseamnă 2, 2 donatori la un milion de locuitori. Este mult prea puţin faţă de criteriile Eurostat care înseamnă 10 donatori la un milion de locuitori pe an. Avem aceeaşi situaţie şi în Bulgaria ca şi în România, rata de refuz a familiei donatorului este în jur de 22%”, a precizat Rossen Ivanov.
Radu Zamfir, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) a precizat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că rata de refuz în ceea ce priveşte donarea de organe în România este de 22,98%. În 2017 a fost şi mai mare de 29,53% faţă de 2016 când era de 16,9%.
În 2019 au fost identificaţi ca potenţiali donatori în moarte cerebrală 210 donatori din care 65% au devenit donatori reali”, a spus dr. Zamfir. În această perioadă au fost realizate şase transplanturi de cord, trei de plămân, 48 de ficat, 115 de rinichi, cu organe de la donator în moarte cerebrală. În ceea ce priveşte transplanturile realizate cu donatori în viaţă, au fost efectuate în acelaşi interval de timp 7 transplanturi de ficat şi 46 de rinichi.
,,În România nu avem donatori. Asta e realitatea. Rata de refuz este de 22%. Se obţine foarte greu acordul, cel puţin în , aş pune o metodă punitivă pentru doctorii care nu vor să preleveze”, a declarat prof.univ. dr. Monica Pop, prezentă la eveniment. ceea ce priveşte prelevarea de cornee. Sunt şi medici care nu vor să preleveze cornee. E apocaliptic să scoţi ochiul. Nu e scris în fişa postului, nu sunt obligaţi să facă asta, deşi dacă ar fi după mine aş pune o metodă punitivă pentru doctorii care nu vor să preleveze”, a declarat prof.univ. dr. Monica Pop, prezentă la eveniment.
Mai multă transparenţă privind donarea de organe
Pe listele de aşteptare sunt 30 de români pentru cord, 1692 pentru celule reproductive pentru embriotransfer, 501 pentru celule stem hematopoietice, 323 pentru cornee, 626 pentru ficat, 31 pentru os şi tendon, 7 pentru plâmăni şi 3038 pentru rinichi, conform Registrului Naţional de Transplant din România. Şeful ANT a declarat că pe viitor intenţionează să înscrie şi donatorii în Registrul de Transplant pentru o mai mare transparenţă.
,,Avem o preocupare în a înscrie şi a promova Registrul Donatorilor în viaţă, prin care orice om se poate înscrie pe perioada vieţii şi înscrierea în acel registru presupune că poate deveni donator în cazul nefericit în care ar intra în moarte cerebrală”, a mai spus Zamfir, care a anunţat că Registrul de Transplant este transferat la STS şi că se vor muta şi serverele la STS pentru a le proteja de eventuale calamităţi şi pentru o Securitate mai bună.
Foarte mulţi coordonatori de transplant au abandonat această activitate
În prezent în ţara noastră sunt 34 centre de prelevare de organe acreditate de Ministerul Sănătăţii, din care practic numai 14 fac prelevări. ,,Numărul spitalelor participante ne doare. Atitudinea spitalelor este o problemă majoră în transplant”, a precizat Prof.univ.dr. Irinel Popescu, spunând că trebuie verificată situaţia coordonatorilor de transplant, câţi sunt în fiecare centru ( nota red. ar trebui să fie un coordonator de transplant per centru) şi dacă au fost plătiţi pentru activitatea prestată.
Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, s-a arătat îngrijorat de situaţia centrelor de prelevare de organe din ţară şi de cifrele prezentate de ANT, susţinând că vrea să dezvolte mai mult activitatea de transplant din România.
,,Ştiu că am avut un moment acum câţiva ani când a existat un vârf de activitate după care o scădere dramatică. Mi-a părut foarte rău să aud de la una dintre colegele mele de facultate că foarte mulţi coordonatori din transplant, profesionişti foarte buni, apreciaţi, au abandonat această activitate. Deci, trebuie să recâştigăm încrederea lor şi să ni-i aducem alături. Sunt foarte multe lucruri de organizat şi de discutat şi vă asigur că va fi o prioritate, fără ca aceste cuvinte să fie nişte cuvinte goale", a spus dr. Victor Costache, ministrul Sănătăţii. În opinia sa, trebuie făcute centre de prelevare de organe în toate structurile mari care pot să realizeze acest lucru în condiţii de securitate şi nu în fiecare spital judeţean cum propusese Sorina Pintea, fostul ministru al Sănătăţii.
Fără cod CUIANT, pacienţii nu sunt pe lista de aşteptare
Întrebat de jurnalişti ce se întâmplă cu pacienţii care nu au cod CUIANT, dacă ei figurează sau nu pe lista de aşteptare, academicianul Irinel Popescu a specificat că acest cod CUIANT poate fi alocat chiar şi în ziua transplantului.
,,Dar este preferabil ca pacientul să primească acest cod mai devreme. Gastroenterologul, nefrologul, pneumologul este cel care dă codul CUIANT. Dacă nu are cod CUIANT, pacientul nu este pe lista de aşteptare pentru transplant”, a precizat prof.univ.dr. Irinel Popescu.
În ceea ce priveşte colaborarea României cu Eurotransplant, în urma negocierilor ţara noastră a fost acceptată ca ,,observer", dar până la avea drepturi depline mai este cale lungă. Exportul României către Eurotransplant a însemnat în materie de organe: 4 inimi, 8 raportări către Eurotransplant de plămâni, dar în 4 situaţii nu s-au prelevat, şi un ficat.
