La fiecare 4 secunde se diagnostichează în lume o persoană cu tulburări cognitive, iar numărul cazurilor este în continuă creştere. Mai mult de jumătate din statele Uniunii Europene au deja în derulare sau sunt în proces de a elabora o strategie pentru tulburările cognitive. În România însă nu există nicio strategie şi nici un dialog public pe această temă.
Societatea Română Alzheimer a propus factorilor de decizie o strategie încă din 2014, fără rezultat însă astfel că la ora actuală ţara noastră este printre puţinele din Europa care nu are nicio direcţie în tulburările cognitive, potrivit unui raport al Societăţii Române Alzheimer, întocmit împreună cu Asociaţia Habilitas, în cadrul proiectului „Sănătatea mintală – prioritate pe agenda publică!” cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020 – cod proiect 112591. 360medical.ro a studiat raportul şi vă oferă mai multe informaţii în exclusivitate pe acest subiect.
În 2012, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a arătat, în raportul ,,Demenţa, o prioritate de sănătate publică”, dimensiunea problemei, numărul mare de cazuri şi rata în creştere a diagnosticării, cât şi alte aspecte importante cum ar fi: costurile pe care aceste afecţiuni le generează şi tendinţa de creştere a acestora în timp, nevoia de suport al bolnavilor şi familiilor acestora, nevoia de respectare a drepturilor acestor pacienţi şi de asigurare a calităţii vieţii acestora, nevoia de includere a acestor afecţiuni pe agenda publică de sănătate la nivel internaţional, naţional şi local, cu implicarea celor direct afectaţi în deciziile de politică publică şi în crearea de servicii pe această tema, nevoia de instruire a specialiştilor şi de educare la nivelul întregii societăţi asupra acestui subiect.
Peste 250.000 de români cu tulburări cognitive
În timp ce OMS şi Alzheimer’s Disease Internaţional (ADI) luptă la nivel internaţional pentru recunoaşterea tulburărilor neuro -cognitive ca o problemă reală, România stă cu mâinile în sân. Nu ştie numărul exact al persoanelor cu tulburări cognitive şi nu face strategii. Conform unor estimări făcute în cadrul raportului Societăţii Române Alzheimer de evaluare a politicilor publice în domeniul sănătăţii mintale, cu accent pe demenţe, numărul real al persoanelor suferind de o formă de tulburare neuro-cognitivă în România este în jur de 245.000.
Conform datelor Eurostat, în România, la 1 Ianuarie 2014 populaţia cu vârstă peste 65 de ani reprezenta 16,5% din populaţie. Până în anul 2060 acest procent se va dubla, iar vârsta medie a populaţiei va fi 52,4 ani, cea mai mare vârstă medie pentru populaţia europeană în anul 2060.
O estimare cu doi ani mai veche a Alzheimer Europe pentru România făcea referire la un număr de 270.304 cazuri (90.484 bărbaţi şi 179.820 femei), echivalând cu 1,26% din populaţia României. Dintre aceştia, aproximativ 60-70% suferă de boală Alzheimer, restul fiind diagnosticaţi cu tulburări cognitive de altă etiologie – vasculară, mixtă, cu corpi Lewy, etc.
,,În prezent, nici sistemul medical şi nici cel social nu sunt pregătite să facă faţă nevoilor acestor pacienţi. Nu există o strategie naţională dedicată diagnosticatii acestor pacienţi, tratării şi îngrijirii acestora atât în comunitate cât şi în context instituţional”, se arată în raportul Societăţii Române Alzheimer.
La nivel mondial, în anul 2010 se estima că între 5 şi 7% din persoanele cu vârstă peste 60 de ani sufereau de o formă de tulburare cognitivă. În Europa aproximativ 35, 6 milioane de persoane au o formă de tulburare neuro-cognitivă. Procentul estimat al prevalenţei acestor afecţiuni în Europa de Est era în urmă cu 9 ani de 4,8% din populaţia cu vârstă peste 60 de ani. Alzheimer Europe a publicat un raport care arăta o prevalenţa aproape dublă a acestor afecţiuni pentru anul 2012.
Previziuni sumbre: 82 milioane de persoane afectate în 2030
Raportul World Alzheimer din 2018 a venit cu estimări sumbre în ceea ce priveşte aceste afecţiuni, numărul persoanelor bolnave va creşte la 82 milioane pentru 2030 şi 152 de milioane pentru 2050. Anul trecut 66% dintre persoanele cu formă de tulburare neurocognitivă trăiau în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde accesul la servicii medico – sociale specializate este foarte limitat, iar acest procent va creşte la 71% pentru 2050. Cu alte cuvinte impactul acestui fenomen se va simţi cel mai mult acolo unde resursele şi structurile de suport sunt limitate.
În prezent, în România, nu există o legislaţie care să reglementeze în mod specific problematica tulburărilor neuro-cognitive sau o strategie naţională pentru tulburări neuro-cognitive, iar elaborarea acestora nu este prezenţa pe agenda decidenţilor în acest moment. În anul 2014 Societatea Româna Alzheimer a iniţiat un proces de dialog pe tema necesităţii elaborării unei strategii naţionale pentru demente elaborând Strategia şi Planul Naţional pentru Demenţe cu Precădere Demenţa din Boala Alzheimer 2014 – 2020, care însă nu a fost oficializată sau implementată de către autorităţile publice competenţe.
