Numărul spitalelor din România a crescut cu 9 anul trecut, până la 576, în timp ce numărul total de medici a avansat cu 1.279, până la 58.583, însă reţeaua de policlinici şi de dispensare s-a restrâns, iar numărul de medici de familie şi de dentişti a scăzut, arată un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultat de 360medical.ro.
Raportul “Activitatea unităţilor sanitare în anul 2017” arată că numărul de locuitori din România care revin unui medic s-a redus de la 344 în 2016 până la 335 anul trecut, însă există diferenţe majore între mediul urban şi mediul rural.
Astfel, doar 5.656 de medici (9,7% din numărul total) au lucrat anul trecut în sate, ceea ce înseamnă că, în mediul rural, unui medic îi revin 1.611 locuitori, în medie, faţă de 199 locuitori în mediul urban.
În plus, unele categorii de medici au înregistrat o scădere în 2017, relevă raportul. Numărul de medici dentişti din România s-a redus cu 789 (-4,8%) anul trecut, până la 15.653, în timp ce numărul de medici de familie a scăzut cu 149, la 12.185 – în condiţiile în care pe plan naţional au dispărut 219 cabinete independente de medicină de familie, numărul lor ajungând la 11.055.
Personalul sanitar mediu a înregistrat cea mai mare extindere anul trecut, cu 4.857 de persoane până la 142.103 persoane, în timp ce personalul sanitar auxiliar a crescut cu 3.039 angajaţi, până la 69.353 persoane.
De asemenea, numărul farmaciştilor din România a crescut anul trecut cu 653, până la 17.833, pe fondul extinderii reţelei de farmacii până la un nivel record.
Însă raportul arată că reţeaua de policlinici s-a redus cu două unităţi în 2017, până la 144 de unităţi, iar numărul de dispensare a scăzut cu 3, până la 184. Şi numărul de ambulatorii de specialitate s-a redus de la 108 în 2016 până la 99 anul trecut.
“Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciştilor de 90%”, se arată în raport.
În spitalele din România au fost internaţi anul trecut aproape 4,18 milioane de pacienţi, în scădere uşoară faţă de anul precedent.
Un raport realizat anul trecut de Comisia Europeană - “România. Profilul Sănătăţii în 2017” - arată că instabilitatea politică şi economică au contribuit la nivelurile scăzute ale cheltuielilor pentru sănătate ale ţării, că există o lipsă de personal medical, în special în regiunile defavorizate, că infrastructura medicală este subdezvoltată, iar furnizarea asistenţei medicale primare şi comunitare este deosebit de fragmentată.
“La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustată în funcţie de diferenţele în ceea ce priveşte puterea de cumpărare), România cheltuieşte sub o treime din media UE, cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre. De asemenea, ponderea PIB-ului dedicat sănătăţii (4,9%) este cea mai scăzută şi semnificativ sub media UE de 9,9 %”, relevă raportul menţionat.
