În fiecare oră din anul 2023 au decedat în medie, 15 români din cauza bolilor cardiovasculare. De asemenea, una din două persoane au murit în România printr-o afecţiune cardiovasculară, decesele prin boală cardiovasculară reprezentând 54% dintre toate decesele înregistrate, un nivel aproape dublu faţă de ponderea înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
Inima este un organ incredibil, care ne ţine în viaţă! Începe să bată la patru săptămâni de la concepţie şi continuă să bată neîncetat pe tot parcursul vieţii. Pentru fiecare adult inima bate de aproximativ 70 de ori într-un singur minut şi de peste 100.000 ori într-o zi. Deşi are doar mărimea unui pumn, reuşeşte să pompeze sânge în tot organismul, având propriul sistem de generare a impulsurilor electrice.
Ziua Mondială a Inimii este sărbătorită în fiecare an pe 29 septembrie la nivel mondial şi reprezintă o oportunitate de a discuta despre bolile care afectează inima, şi de a trăge un semnal de alarmă asupra gravităţii şi impactului pe care îl au acestea, dar şi despre sănătatea inimii şi despre faptul că aceste boli sunt în cea mai mare măsură prevenibile.
Bolile cardiovasculare, un grup de afecţiuni precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă, AVC (accidentul vascular cerebral), continuă să rămână principala cauză de morbiditate şi mortalitate în lume. Decesele cauzate de bolile cardiovasculare rămân alarmant de numeroase.
Aproximativ 17 milioane de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare şi se estimează că numărul deceselor va creşte, ajungând pâna la 23 milioane anual în 2030. Alte 520 de milioane de persoane trăiesc având o boală cardiovasculară, informează Institutul de Sănătate Publică (INSP).
În România, conform datelor medicilor de familie, una din patru persoane, ceea ce înseamnă peste 4 milioane de români se aflau în evidenţă cu o boală cardiovasculară în 2022.
În fiecare oră din anul 2023 au decedat în medie, 15 români din cauza bolilor cardiovasculare. De asemenea, una din două persoane decedate au murit printr-o afecţiune cardiovasculară, decesele prin boală cardiovasculară reprezentând 54% dintre toate decesele înregistrate, un nivel aproape dublu faţă de ponderea înregistrată la nivelul Uniunii Europene, informează INSP.
Este important ca decesele şi decesele premature prin boli cardiovasculare să fie prevenite prin acţiuni pentru reducerea factorilor de risc, în acest fel prevenindu-se iniţierea procesului patologic. De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite un tratament adecvat precoce şi astfel poate fi prevenită evoluţia bolii şi severitatea ei.
Există două categorii de factori de risc pentru bolile cardiovasculare:
- Factori nemodificabili: înaintarea în vârstă, genul feminin, existenţa antecedentelor familiale de boală cardiovasculară.
- Factori modificabili: prediabetul şi diabetul zaharat, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun şi produse conexe, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă, stresul, tulburările de somn. Hipertensiunea arterială, la rândul său, este un factor de risc pentru alte afecţiuni cardiovasculare, precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic.
Printre măsurile care pot fi luate la nivel individual pentru a scădea riscul de boală cardiovasculară se numără:
Adoptarea unei alimentaţii sănătoase: încorporarea în alimentaţie şi creşterea cantităţii de legume şi fructe, cereale integrale, nuci, scăderea cantităţii de sare consumate, scăderea cantităţilor de alimente procesate, limitare a aportului de energie din grăsimi şi zaharuri totale, adaptarea mărimii porţiilor alimentare.
- Practicarea regulată de activităţi fizice: nivelul recomandat este de a se practica activităţi fizice moderat-intense timp de cel puţin 60 de minute pe zi pentru copii şi cel puţin 30 de minute pe zi pentru adulţi. Chiar activităţi fizice relativ simple, precum mersul, mersul pe bicicletă, înotul, au impact asupra sănătăţii inimii.
Evitarea începerii fumatului: fumatul este unul dintre factorii de risc importanţi pentru bolile cardiovasculare, de aceea ar trebui să se evite iniţierea fumatului şi utilizării noilor produse cu nicotină (ţigareta electronică, tutunul încălzit), să se stopeze fumatul activ, să se evite expunerea pasivă la fum de ţigară şi aerosoli.
Limitarea consumului de alcool: consumul excesiv de alcool este asociat cu apariţia şi decesele premature de cauză cardiovasculară, mai ales prin infarct miocardic.
Realizarea controalelor medicale preventive regulate: sunt importante atât cunoaşterea valorilor optime ale analizelor care reflectă riscul metabolic (profil lipidic, glicemie), cât şi cunoaşterea riscului individual de boală cardiovasculară, consultaţia preventivă la medic este necesară încă de la vârsta de 40 de ani.
Tratamentul condiţiilor medicale care reprezintă factori de risc pentru boli cardiovasculare: diabet zaharat, dislipidemii, hiertensiune arterială.
Diabetul zaharat creşte de două ori riscul de afectare vasculară, independent de alţi factori de risc, acest risc fiind şi mai mare la femei, iar controlul glicemiei şi corectarea factorilor de risc metabolici au un impact pozitiv asupra complicaţiilor microvasculare şi macrovasculare produse de aceştia ducând la scăderea complicaţiilor, inclusiv a mortalităţii de cauză cardiovasculară.
Cu toate că reprezintă o problemă de sănătate publică prin mortalitate şi morbiditate, bolile cardiovasculare pot să fie prevenite în cea mai mare parte.
Specialiştii spun că 80% dintre aceste decese pot fi prevenite printr-o conştientizare adecvată, alegeri sănătoase de viaţă şi asistenţă medicală atunci când este nevoie.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a implementat împreună cu Societatea Română de Cardiologie, Asociaţia Română de Promovarea Sănătăţii, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, Institutul de Boli Cardiovasculare Târgu Mureş şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România unul dintre cele mai importante proiecte care vizează depistarea şi controlul factorilor de risc cardiovascular – „Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular”.
În cadrul acestui proiect s-a dezvoltat o metodologie de screening al factorilor de risc cardiovascular, au fost pregătiţi medici pentru a realiza screeningul, s-au efectuat consultaţii, analize de laborator şi s-au oferit recomandări personalizate pacienţilor care au parcurs programul de screening.
„De Ziua Mondială a Inimii, oamenii sunt încurajaţi să facă alegeri sănătoase pentru inimă şi să-i inspire pe alţii să facă acelaşi lucru. Fundaţia Română a Inimii, împreună cu Societatea Română de Cardiologie şi Cluburile Rotary, sub egida Totul pentru Inima Ta!, desfăşoară multiple activităţi în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, prin care încearcă să atragă atenţia asupra „pandemiei" reprezentate de bolile cardiovasculare", informează într-un comunicat reprezentanţi ai Fundaţiei Române a Inimii şi ai Societăţii Române de Cardiologie cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii.
Se estimează că în ţara noastră ar putea fi prevenite aproximativ 28% dintre decesele prin boală ischemică a inimii.
O parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare nu sunt modificabili (vârsta, factorii genetici), dar cea mai mare parte a lor se poate modifica, printre aceştia numărându-se fumatul, dieta necorespunzătoare, sedentarismul, dislipidemiile (niveluri anormale de lipide în sânge).
De asemenea, hipertensiunea arterială este o boală cardiovasculară care reprezintă la rândul ei un factor de risc pentru alte boli cardiovasculare şi diabetul zaharat – o afecţiune care are factori de risc comuni cu bolile cardiovasculare şi reprezintă la rândul său, un factor de risc pentru aceste boli.
„Programul Totul pentru Inima Ta reprezintă un apel la acţiune, pentru ca toată lumea să-şi asume sănătatea inimii prin înţelegerea riscurilor, însuşirea obiceiurilor sănătoase, cum ar fi menţinerea unei diete echilibrate, activitate fizică, evitarea consumului de tutun. Ai grijă de inima ta, precum şi de inima celor dragi din jurul tău!", spune Dragoş Vinereanu, şeful Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii .
Prin creşterea nivelului de conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanşarea unor boli cardiovasculare, cât şi decesele prin aceste afecţiuni.
INSP a pregătit „Ghidul de prevenţie pentru medicul de familie – Intervenţii prioritare integrate adresate riscurilor prioritare la adult. Riscul cardiometabolic” în cadrul proiectului „Consolidarea reţelei naţionale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, copii şi adulţi (inclusiv populaţie vulnerabilă)”.
Medicii de familie sunt sfătuiţi să ia în considerare recomandările acestui ghid atunci când iau decizii clinice în domeniul prevenţiei, recomandările fiind bazate pe dovezi privind practica prevenţiei primare a bolilor cardiovasculare. Ghidul poate fi consultat accesând pagina: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ghid-Cardiovascular.pdf.
