Circa unul din şase (17%) medici şi asistenţi medicali din România este hotârât să emigreze, principalele motive invocate fiind condiţiile nesatisfăcătoare de lucru din spitale şi gradul scăzut de civilizaţie din ţară, ce afectează calitatea vieţii, arată studiul “Influenţa calităţii vieţii profesionale asupra tendinţei de migrare pentru muncă a personalului din sănătate”, prezentat vineri de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.
Potrivit studiului, 78% dintre respondenţi (83,7% dintre medici şi 74,4% dintre asistentele medicale) au indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă.
De asemenea, 26% dintre medici şi 19% dintre asistentele medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.
“Intenţia clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a cca. 23% (cca. 24% dintre medici şi cca. 19% dintre asistentele medicale). 17% dintre respondenţi au indicat că sunt hotărâţi şi foarte hotărâţi să-şi caute un loc de muncă în străinătate”, arată concluziile studiului, realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Viorel Rotilă şi care îi are ca autori pe Laurenţiu Lungu (expert cercetări online), Lidia Celmare (expert resurse umane) şi Loredana Andoniu (expert resurse umane).
În schimb, dorinţa expresă de a rămâne în ţară în rândul medicilor şi asistenţilor medicali este situată între 16% şi 19%.
“Doar cca. 23% dintre asistentele medicale şi cca. 17% dintre medici au indicat faptul că nu au intenţionat niciodată să migreze pentru muncă, aceasta putând fi considerată zona de stabilitate certă a profesioniştilor din sănătate”, menţionează studiul.
Specialităţile cu procentele cele mai mari de salariaţi care au indicat hotărârea de a migra sunt ATI (6,5%), chirurgie (5,4%), UPU (4,1%), pediatrie (3,1%), radiologie (1,7%) şi oncologie (1,4%).
“Precizăm că procentele nu exprimă suficient impactul de unele singure, fiind necesară raportarea la numărul total de personal din secţiile respective şi la distribuţia geografică a intenţiei de migraţie”, menţionează autorii studiului.
Principalii factori interni care influenţează sau determină decizia de a migra sunt condiţiile de lucru din unităţile sanitare româneşti (23,6%), condiţiile de viaţă sau de civilizaţie din România (22%), nemulţumirea faţă de venitul actual (19,2%;) şi dificultăţile de realizare profesională în România (10,3%).
Factorii principali externi ce îi determină pe medicii şi asistenţii medicali români să lucreze în alte state sunt, în ordine, condiţiile de viaţă mai bune – sau nivelul de civilizaţie - din ţara de destinaţie (26,3%), veniturile salariale mai mari (21,3%), respectul de care se bucură profesioniştii (19,8%) şi condiţiile de lucru mai bune (15,5%).
Studiul arată că schimbările care ar putea reduce tendinţa de migraţie sunt îmbunătăţirea condiţiilor de muncă (56% dintre respondenţi) şi creşterea veniturilor salariale (44%).
Asistentele medicale optează în primul rând pentru creşterea veniturilor salariale în timp ce medicii pun un accent mare pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
“Distribuţia răspunsurilor sugerează necesitatea a două direcţii complementare de intervenţii pentru diminuarea tendinţei de migraţie: creşterea veniturilor pentru asistentele medicale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru medici”, arată concluziile studiului.
Rezultatele cercetării indică faptul că veniturile salariale actuale nu se situează pe primul loc în rândul factorilor care contribuie la reţinerea salariaţilor în ţară, motivul principal fiind legat de obligaţiile de familie.
“Creşterea salariilor de bază ale medicilor şi asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinţei de migraţie, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate”, concluzionează federaţia sindicală.
“Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendinţa de migraţie asupra medicilor – categoria care a beneficiat de cele mai mare creşteri ale veniturilor salariale”, mai arată federaţia.
Cercetarea, comandată de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, a fost desfăşurată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eşantion de 1.253 salariaţi din sectorul de sănătate, considerat reprezentativ pentru categoriile profesionale medici şi asistente medicale.
Cercetarea face parte din Strategia de acţiune bazată pe dovezi, implementată de Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.
Un raport oficial publicat recent arată că numărul total de medici din România a crescut anul trecut cu 1.279, până la 58.583, personalul sanitar mediu s-a extins cu 4.857 de persoane până la 142.103 salariaţi, în timp ce personalul sanitar auxiliar a crescut cu 3.039 angajaţi, până la 69.353 persoane.
