Piaţa serviciilor medicale private din România s-a dublat în cinci ani, ajungând la 3,1 miliarde euro în 2020 (echivalent cu 1,4% din produsul intern brut), pe fondul investiţiilor importante în extinderea activităţii, arată studiul “Analiza impactului economic şi social al furnizorilor privaţi de servicii medicale din România”, realizat de EY România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă organizată de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).
Pentru 2021, piaţa a fost estimată la circa 3,4 miliarde euro, cu o pondere similară în PIB-ul României.
"Faptul că furnizorii privaţi au devenit un motor în prevenţie şi în serviciile în ambulatoriul de specialitate nu poate de cât să ne bucure", a declarat conf. univ. dr. Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul conferinţei.
Companiile din domeniul serviciilor medicale private aveau circa 78.000 de angajaţi în 2020 şi în jur de 80.000 de angajaţi în 2021. Numărul de unităţi medicale din sectorul privat este de circa 56.000, relevă studiul.
"În ceea ce priveşte evoluţia investiţiilor din segmentul privat al sistemului de sănătate, acestea sunt de peste două ori mai mari în 2019, comparativ cu 2010, ajungând să reprezinte 0,23% din PIB şi depăşind astfel ritmul de creştere al investiţiilor totale", se arată în raport.
Astfel, valoarea investiţiilor în segmentul privat de sănătate a ajuns la 513 milioane euro în 2019, nivel maxim istoric, înregistrând un recul în 2020, până la 450 milioane euro, ca urmare a pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, investiţiile în sistemul public de sănătate au fost în 2020 de 482 milioane euro.
Abonamentele medicale reprezintă unul dintre factorii care susţin creşterea pieţei serviciilor medicale private din România. În 2021, piaţa abonamentelor medicale din România a ajuns la 140 milioane euro, de peste două ori mai mare decât nivelul din 2015 (60 milioane euro).
Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajatori, sub formă de beneficii extra-salariale.
"Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire din sectorul de sănătate. Acesta a avut un rol semnificativ în promovarea şi conştientizarea importanţei prevenţiei, un domeniu capital pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, prin accesul la servicii medicale şi prin campanii de conştientizare", a afirmat conf. univ. dr. Diana Păun, consilier prezidenţial la Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul conferinţei.
În schimb, unul dintre factorii care limitează creşterea sectorului medical privat este finanţarea foarte limitată din fonduri publice a asistenţei stomatologice. Astfel, în România doar 5% din sumele pentru serviciile stomatologice sunt asigurate din fonduri publice, mult sub media UE, de 31%.
"Fiecare loc de muncă creat de furnizorii privaţi de servicii medicale a permis că alte 2 noi locuri de muncă să fie generate în economia naţională, iar contribuţia la totalul impozitelor colectate la bugetul de stat a fost de 812 milioane euro (aprox 1,4% din veniturile fiscale aferente), la nivelul anului 2019", menţionează documentul.
Din perspectiva contribuţiei la formarea PIB-ului României, furnizorii de servicii medicale private au generat aproximativ 2,8% în 2019, potrivit studiului.
PALMED numără în prezent 68 de membri: clinici şi spitale private, laboratoare de analize medicale, centre de imagistică, clinici stomatologice cu o distribuţie geografică semnificativă atât prin intermediul locaţiilor proprii cât şi al clinicilor partenere, ajungând la o cota de piaţă de 26%, la nivelul anului 2019.
În anul 2020, membrii PALMED au efectuat investiţii în valoare de 51,2 milioane euro, reprezentând în medie, 10% din cifra de afaceri.
