O nouă cercetare sugerează că persoanele centenare - oamenii care trăiesc cel puţin 100 de ani - au în flora lor intestinală o colecţie diversă de virusuri, care i-ar putea ajuta să se protejeze de bolile infecţioase.
Descoperirile, publicate luni, în Nature Microbiology, fac lumină aspura unora dintre căile biologice care ar putea ajuta centenarii să trăiască o viaţă lungă şi sănătoasă.
În cadrul studiului, o echipă de cercetători cde la Broad Institute of MIT şi Harvard a analizat viromii - sau genomurile virale - de la 195 de persoane din Japonia şi Sardinia. Ei au descoperit că centenarii aveau o diversitate mai mare de bacterii şi virusuri în flora intestinală.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că virusurile identificate la persoanele centenare creşteau capacitatea bacteriilor intestinale sănătoase de a descompune sulfatul, ceea ce ar putea ajuta la păstrarea capacităţii intestinului de a lupta împotriva infecţiilor bacteriene.
Studiul se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că interacţiunile dintre bacteriile, virusuri şi ciupercile (funguşi) din intestin joacă un rol important în prevenirea afecţiunilor legate de vârstă.
„Modul în care viroma interacţionează cu microbiomul intestinal ne-ar putea spune despre modul în care ecologia microbiană şi virală evoluează pe parcursul vieţii unei persoane", a declarat Ramnik Xavier, membru al institutului de bază, director al Programului de imunologie şi co-director al Programului de boli infecţioase şi microbiom (IDMP) de la MIT şi profesor de medicină profesor de medicină la Harvard şi la Massachusetts General Hospital.
Acest lucru oferă un punct de plecare important pentru a descoperi mecanismele din spatele modului în care ecosistemul intestinal menţine sănătatea, susţin specialiştii.
Viromul intestinal, sub lupă
Anterior, echipa sa a descoperit că bacteriile intestinale la persoanele centenare produc acizi biliari unici care ar putea ajuta la menţinerea la distanţă a infecţiilor.
Alţi cercetători au descoperit că bacteriofagii - sau virusurile care infectează bacteriile - au avut un efect asupra cogniţiei şi memoriei la şoareci.
Însă rolul pe care îl joacă virusurile în intestin şi în îmbătrânirea la om rămâne necunoscut, în parte pentru că ADN-ul viral poate fi dificil de extras din probe complexe.
În acest studiu, echipa MIT a colaborat cu cercetători din Japonia şi de la Universitatea din Copenhaga utilizând algoritmi inteligenţşi de învăţare profundă pentru a extrage informaţii virale din metagenomuri sau din ADN-ul prezent în eşantioane complexe, cum ar fi fecalele.
Cu ajutorul acestei abordări, cercetătorii au comparat viromurile adulţilor tineri de peste 18 ani, ale adulţilor mai în vârstă de peste 60 de ani şi ale centenarilor de peste 100 de ani.
Datele au provenit din seturi de date publicate anterior în Japonia şi Sardinia, două regiuni cu o proporţie neobişnuit de mare de centenari.
La centenari, echipa a găsit nu numai bacterii şi virusuri mai diverse, ci şi mai multe virusuri în ciclul de viaţă litice, în timpul căruia virusurile sunt active şi izbucnesc şi ucid bacteriile pe care le infectează - o fază care este mai frecventă la sugari decât la adulţi.
Cel puţin un sfert dintre virusurile găsite la persoanele centenare codificau gene care susţin etapele cheie ale metabolismului sulfatului.
„Este extrem de interesant să lucrezi la microbiom, inclusiv cu virusuri, deoarece există atât de multă diversitate şi atât de multe specii necunoscute", a declarat Damian Plichta de la MIT şi Harvard, unul dintre autorii cercetării.
"Întotdeauna este ceva de descoperit, fie că este vorba de organisme noi sau de enzime nedescrise anterior".
Cercetătorii cred că acest lucru ar putea contribui la susţinerea integrităţii barierei mucoasei, o colecţie extrem de selectivă de celule strâns legate care permite organismului să absoarbă nutrienţii din intestin, ţinând în acelaşi timp la distanţă bacteriile şi toxinele.
