De la noi utilizări ale medicamentelor pentru pierderea în greutate, la prima terapie de editare genetică CRISPR, acestea au fost unele dintre cele mai importante poveşti în domeniul sănătăţii ale anului.
Într-o lume cu atât de multe ştiri urgente şi deprimante, poate fi greu să ne luăm un moment pentru a reflecta asupra tuturor progreselor ştiinţifice şi medicale încurajatoare care au avut loc. Dar, dacă ne uităm înapoi la anul 2023, în domeniul sănătăţii au existat multe lucruri care să ne impresioneze.
De la sosirea primelor vaccinuri sigure şi eficiente pentru o boală respiratorie comună până la primul tratament de editare genetică CRISPR aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, acestea au fost unele dintre cele mai importante ştiri din domeniul sănătăţii din acest an.
Medicamente pentru slăbit au dezvăluit noi beneficii
O nouă generaţie de medicamente care au ca rezultat o pierdere semnificativă în greutate a apărut pe scenă în urmă cu câţiva ani, cu efecte dramatice.
Anul trecut am aflat mult mai multe despre alte beneficii potenţiale ale medicamentelor, care includ Wegovy şi Ozempic de la Novo Nordisk şi Mounjaro de la Eli Lilly.
Acestea variază de la reducerea riscului de probleme cardiace (atac de cord/infarct miocardic) sau de accident vascular cerebral (AVC) până la posibila tratare a dependenţei.
Dar medicamentele vin cu efecte secundare, cum ar fi probleme gastrointestinale şi pierderea muşchilor.
De asemenea, nu sunt ieftine - pot costa în jur de 1.000 de dolari sau mai mult din buzunar - şi nu este clar dacă asigurarea le va acoperi.
Cu toate acestea, aceste medicamente suscită un interes semnificativ pe măsură ce continuăm să aflăm mai multe despre ele.
S-a încheiat urgenţa de sănătate publică Covid
În luna mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că boala nu mai constituie o urgenţă de sănătate publică de interes global şi a afirmat că a sosit momentul să se treacă la gestionarea pe termen lung a pandemiei Covid.
Sfârşitul urgenţei de sănătate publică a marcat încheierea unui set de politici care au facilitat accesul ieftin la testele, vaccinurile şi tratamentele Covid.
Ne-am apropiat de xenotransplanturi
Există o nevoie enormă de transplanturi de organe, dar organele de la donatori sunt puţine. Îmbunătăţirile în ştiinţa transplantului au făcut ca mai multe organe să fie disponibile şi utilizabile. Cu toate acestea, prea mulţi oameni încă mor în aşteptarea unui organ.
Acum, unii oameni de ştiinţă explorează o altă abordare: transplantul de organe de la animale neumane.
În ultimul an, aceştia au făcut progrese semnificative în astfel de „xenotransplanturi".
După primul transplant al unei inimi de porc modificat genetic la un om la începutul anului 2022, anul acesta medicii au finalizat al doilea transplant de acest tip.
Ambele operaţii au fost efectuate în baza unei utilizări compasionale, deoarece primitorii erau bolnavi în fază terminală.
Din păcate, bărbatul care a primit inima în cadrul celei mai recente operaţii a murit după şase săptămâni, probabil pentru că sistemul său imunitar a respins organul.
Alţi cercetători au finalizat cu succes experimente de xenotransplant la persoane care au suferit moarte cerebrală, iar maimuţele care au primit rinichi de porc au supravieţuit până la doi ani, un record, potrivit unui studiu.
Oamenii de ştiinţă speră că pot îmbunătăţi procedurile suficient de mult pentru a testa aceste tehnici în curând în cadrul unor teste clinice pe oameni.
Foto articol: Într-o sală de operaţie de la Centrul Medical al Universităţii din Maryland, la 20 septembrie 2023, chirurgii transferă o inimă de porc modificată genetic pe câmpul operator pentru transplant. Credit: facultatea de medicină a Universităţii din Maryland
Vaccinurile împotriva VSR au ajuns în sfârşit pe piaţă
Virusul sinciţial respirator (VSR) provoacă simptome enervante asemănătoare răcelii la majoritatea oamenilor, însă la copiii foarte mici sau la adulţii mai în vârstă boala poate fi mortală.
Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au încercat să dezvolte un vaccin care să protejeze împotriva RSV, însă o serie de teste clinice dezastruoase din anii 1960 au sfârşit prin a agrava boala, ducând la moartea a doi copii.
Cu toate acestea, cercetătorii au persistat şi, începând din acest an, mai multe vaccinuri sigure şi eficiente împotriva VSR au fost aprobate în Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru a proteja persoanele însărcinate şi adulţii în vârstă.
Agenţiile de reglementare au aprobat, de asemenea, un medicament cu anticorpi care protejează copiii după ce se nasc.
A fost aprobat primul tratament bazat pe CRISPR
La aproape un deceniu după ce a fost descoperită pentru prima dată, metoda de editare genetică cunoscută sub numele de CRISPR are ca rezultat primele tratamente.
În decembrie, Administraţia americană pentru Alimente şi medicamente (FDA) a aprobat primul tratament bazat pe CRISPR pentru anemia falciformă, cunoscută şi ca boala cu celule seceră (SCD), siclemie sau drepanocitoză, o afecţiune dureroasă, ereditară (moştenită), în care organismul produce hemoglobină defectuoasă, în formă de seceră, ceea ce afectează capacitatea celulelor roşii de a transporta în mod corespunzător oxigenul către ţesuturile organismului.
Noul tratament este cunoscut sub numele de exa-cel şi este realizat de companiile de biotehnologie Vertex Pharmaceuticals şi CRISPR Therapeutics.
Aceasta dezactivează o genă defectuoasă pentru proteina hemoglobinei, care transportă oxigenul în organism.
În lipsa tratamentului, gena face ca celulele sanguine să dezvolte o formă seceră, ceea ce le face să înfundă vasele de sânge.
Boala, care afectează în mod disproporţionat persoanele de culoare, provoacă dureri şi oboseală debilitante.
Noul tratament, precum şi o altă terapie genică aprobată în acelaşi timp, au prevenit simptomele bolii timp de un an în cadrul testelor clinice.
Dar este nevoie de o monitorizare mai lungă pentru a vedea dacă există efecte secundare, iar costul ar putea face ca acesta să fie greu accesibil pentru mulţi oameni.
Am obţinut noi informaţii despre Covid de lungă durată
Chiar dacă pericolul imediat al Covid a scăzut într-o oarecare măsură, zeci de milioane de oameni continuă să fie afectaţi de Covid prelungit - un grup de simptome precum oboseală, dureri de corp şi ceaţă cerebrală care persistă mult timp după o infecţie.
Cauzele Covid de lungă durată sunt încă misterioase, însă, sunt tot mai multe voci în comunitatea ştiinţifică ce spun că sindromul, seamănă din ce în ce mai mult cu o boală neurologică.
Nu numai că provoacă probleme cognitive cu memoria, atenţia, somnul şi starea de spirit, dar are, de asemenea, simptome precum durerea şi starea de rău postexercitare - oboseală extremă după efort - care par să provină din sistemul nervos autonom, sistemul de pilot automat care controlează respiraţia şi digestia, printre altele.
Această nouă înţelegere ar putea ajuta la orientarea tratamentelor pentru această afecţiune.
Sistemele de inteligenţă artificială au intrat în medicină
Când ChatGPT a fost lansat în noiembrie 2022, a provocat valuri în numeroase domenii - iar medicina nu a făcut excepţie.
Acest program de inteligenţă artificială bazat pe chat realizat de compania OpenAI - împreună cu modele lingvistice mari realizate de Google şi alţii - este capabil să genereze texte care imită în mod convingător scrisul uman.
Oamenii au început deja să folosească aceste programe pentru a diagnostica afecţiuni medicale şi, deşi inteligenţa artificială pare să fie surprinzător de precisă în unele studii timpurii, medicii avertizează că acestea nu înlocuiesc îngrijirea medicală profesionistă.
Alte persoane apelează la chatbots cu inteligenţă artificială pentru terapie, iar o prestigioasă revistă medicală a lansat o publicaţie dedicată dezvoltării clinice în domeniul AI.
Astfel de aplicaţii ar putea contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de servicii de sănătate mintală, dar, ca şi în cazul utilizării lor pentru sfaturi medicale, experţii îndeamnă la prudenţă.
A fost finalizat primul transplant de faţă şi ochi
Xenotransplanturile nu au fost singurul tip de transplant revoluţionar care a avut loc în acest an.
În luna mai, medicii din New York au efectuat primul transplant parţial de faţă şi de ochi la un bărbat din Arkansas care suferise arsuri grave după ce s-a electrocutat în timp ce lucra ca instalator.
În timp ce transplanturile de cornee sunt de rutină, aceasta a fost prima dată când un ochi uman întreg a fost transplantat şi a rămas sănătos şase luni mai târziu, potrivit echipei de transplant.
Primitorul, un bărbat în vârstă de 46 de ani, nu şi-a recăpătat vederea la acel ochi, dar medicii spun că ţesutul retinian al ochiului este intact şi există semne că acesta ar putea trimite semnale către creier. Isprava deschide uşa pentru a restabili aspectul - şi posibil, într-o zi, funcţia - persoanelor care au suferit leziuni oculare traumatice.
