Una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane este obezitatea. Împreună cu excesul de greutate au devenit „noua normalitate" în epoca modernă şi pot duce la o multitudine de probleme de sănătate. Ratele de obezitate aproape că s-au triplat în întreaga lume din 1975 şi urmează să crească şi mai mult, potrivit estimărilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat recent că peste 1 miliard de oameni din lume sunt obezi. Un studiu recent oferă noi perspective importante asupra originii diabetului zaharat de tip 2 şi a obezităţii, precum şi asupra funcţiei creierului ca centru cheie de control. Potrivit unei analize majore, rata obezităţii creşte vertiginos la nivel mondial în urma unui „eşec social monumental".
În fiecare an, în data de 4 martie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva obezităţii. Obezitatea a crescut semnificativ şi în România în ultimii 4 ani, patru milioane de români suferind de obezitate. O măsură proactivă ar fi educaţia pentru sănătate în şcoli.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, a declarat marţi că prevalenţa obezităţii în România este de 22,5%, ceea ce înseamnă că patru milioane de români suferă de obezitate.
„În România prevalenţa obezităţii este undeva la 22,5% sau avem 4 milioane de români care suferă de obezitate. Dacă privim în cel mai recent atlas mondial de obezitate, care a fost dat publicităţii în urmă cu câteva ore, se arată că proporţia proiectată a adulţilor care trăiesc cu un indice de masă corporală mare este într-o creştere spectaculoasă atât la femei, cât şi la bărbaţi. În anul 2025 70% din adulţi au un indice de masă corporală crescut şi 39% din adulţi trăiesc cu obezitate. Vedeţi aici aceleaşi date la femei şi la bărbaţi cum se estimează să crească până în anul 2030, ceea ce ne duce la nişte cifre totale în 2030 de peste 10 milioane de adulţi cu un indice de masă corporală crescut şi cel mai important lucru este raportarea obezităţii şi a indicelui de masă corporală asupra bolilor cronice netransmisibile", a arătat medicul.
Preşedintele CMR a participat marţi la o conferinţă organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti şi Asociaţia Medicală pentru o şansă la o viaţă sănătoasă din copilărie la senescenţă, în contextul Zilei Internaţionale de Conştientizare a Infecţiei cu HPV şi al Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezităţii.
Potrivit medicului, morţile premature sunt date de principalele boli cronice, precum boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral şi cancerele, boli care pot fi atribuite unui indice de masă corporală crescut.
Cătălina Poiană a spus că „încă nu este suficientă implicare politică" pentru derularea unor programe naţionale de prevenire a obezităţii şi nu există încă suficiente investiţii în ceea ce priveşte cercetarea în obezitate.
„Trebuie să o recunoaştem - încă nu este suficientă implicare politică, interes şi acţiune pentru derularea unor programe naţionale. Mai avem de lucrat şi la educaţia profesioniştilor din sănătate. Există încă o barieră puternică pentru că pacienţii trebuie să suporte din buzunar atât preţul medicaţiei cât şi al intervenţiilor chirurgicale în obezitatea extremă. Nu există încă suficiente investiţii în ceea ce priveşte cercetarea în obezitate şi bineînţeles că sunt şi o serie întreagă de bariere care ţin de normele culturale, de tradiţii şi de stigmatizarea pe care în continuare obezitatea continuă să o aducă persoanelor care trăiesc cu această boală", a arătat Poiană, citată de Agerpres.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, Alexandru Rogobete, a declarat marţi, la Bistriţa, că în ultimii patru ani s-a înregistrat o creştere semnificativă a cazurilor de obezitate în România, ceea ce a dus şi la mai multe cazuri de infarct şi AVC în rândul tinerilor.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe medicale cu tema „Obezitatea pediatrică, o problemă de sănătate globală", organizată de extensia Bistriţa a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, în colaborare cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.
„Obezitatea pediatrică, pe lângă problemele de natură medicală, toate bolile asociate care pot duce la un dezechilibru al pacientului atât din punct de vedere social, cât în special medical - boli cardiovasculare asociate sau componenta de integrare socială, alte disfuncţii de sănătate mintală -, este o problemă de statistică europeană. Statisticile europene nu arată bine şi sigur că România face parte din acele statistici, în sensul că obezitatea a crescut semnificativ în ultimii patru ani. Bolile asociate, în rândul tinerilor, din păcate au crescut şi inclusiv în România rata de infarct miocardic acut, rata de AVC în rândul tinerilor a crescut semnificativ şi se vede acest lucru în statisticile pe care le avem de la spitale sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate", a spus Rogobete.
În opinia acestuia, una dintre măsurile proactive ce ar trebui implementate, împreună cu Ministerul Educaţiei, ar fi educaţia pentru sănătate în şcoli.
„În această situaţie, cea mai importantă este prevenţia şi cred că o măsură proactivă (...) în acest domeniu ar fi educaţia pentru sănătate în şcoli. Educaţia pentru sănătate nu se referă doar la educaţia sexuală, aşa cum prost a fost înţeles acum câţiva ani, când a început acest demers. Se referă la măsuri de educaţie pentru igiena orală, igiena în general, pentru un stil de viaţă sănătos, pentru alimentaţie şi sigur că în acest demers ar trebui incluşi şi părinţii, pentru că, până la urmă, copiii nu au acces la anumite alimente, bogate în zaharuri şi în tot felul de alte componente care duc la acest gen de patologie, decât cu acordul părinţilor - vorbim aici de prima parte, de ciclul primar, sigur, pentru că ulterior este greu să mai controlezi orice. Dar cred că o măsură ar fi acesta, împreună cu Ministerul Educaţiei, împreună cu universităţile, să realizăm cât mai multe sesiuni de educaţie pentru sănătate şi ele să fie incluse în programa şcolară", a mai spus preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor.
Specialiştii pun un accent pe importanţa diagnosticării active şi iniţierea precoce a conduitei terapeutice în obezitate, subliniind beneficiile educaţiei asupra stilului de viaţă şi regimului alimentar şi importanţa activităţii fizice în combaterea obezităţii copiilor, şi avertizând asupra consecinţelor obezităţii asupra sănătăţii fizice şi mentale.
Potrivit unui nou studiu, realizat la nivel mondial, rata obezităţii şi a supraponderalităţii creşte vertiginos din cauza unui „eşec societal monumental” în abordarea aceste problemei. Mai mult de jumătate dintre adulţi şi aproape o treime dintre copii şi tineri vor fi afectaţi până în 2050.
Asta reprezintă mai mult de 3,8 miliarde de adulţi şi 746 de milioane de copii şi adolescenţi, se arată în cercetarea publicată marţi în The Lancet.
Noua analiză majoră estimează prevalenţa excesului de greutate şi a obezităţii la copii şi adolescenţi tineri (cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani), adolescenţi mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani) şi adulţi (cu vârste începând de la 25 de ani) din 204 ţări şi teritorii în perioada 1990-2021, cu previziuni pentru perioada 2022-2050 (presupunând continuarea tendinţelor şi tiparelor din trecut, precum şi a politicilor şi intervenţiilor), utilizând până la 1.350 de surse de date unice, inclusiv toate datele majore ale anchetelor naţionale şi multinaţionale.
Au fost efectuate ajustări pentru a corecta prejudecăţile legate de auto-raportare.
Fără o reformă şi o acţiune politică urgentă, peste jumătate din populaţia adultă a lumii (3,8 miliarde) şi o treime din toţi copiii şi adolescenţii (746 de milioane) vor trăi cu supraponderalitate sau obezitate până în 2050 - reprezentând o ameninţare de neegalat de boli şi decese premature la nivel local, naţional şi global, conform analizei publicate marţi, în studiul Povara globală a bolilor.
Eşecurile globale masive în răspunsul la criza în creştere a obezităţii din ultimele trei decenii au contribuit la o creştere masivă a numărului de adulţi (în vârstă de 25 de ani şi peste) şi de copii şi adolescenţi (în vârstă de 5-24 de ani) cu supraponderalitate şi obezitate la nivel mondial, crescând de la 731 milioane şi, respectiv, 198 milioane în 1990, la 2,11 miliarde şi 493 milioane în 2021.
Studiul prevede o creştere substanţială (121%) a obezităţii în rândul tinerilor la nivel mondial, numărul total de copii şi adolescenţi cu obezitate urmând să ajungă la 360 de milioane până în 2050 (cu 186 de milioane în plus faţă de 2021). Creşterea substanţială a obezităţii, prognozată între 2022 şi 2030 subliniază nevoia urgentă de acţiune.
Studiul a utilizat indicele de masă corporală (IMC) pentru adulţi - aplicat în mod obişnuit pentru a urmări tendinţele globale actuale.
Pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani, excesul de greutate a fost definit ca având un IMC de 25 kg/m2 până la mai puţin de 30 kg/m2, iar obezitatea a fost definită ca un IMC de 30 kg/m2 sau mai mare. Pentru persoanele mai tinere de 18 ani, definiţiile s-au bazat pe criteriile Grupului operativ internaţional privind obezitatea.
Obezitatea este asociată cu un risc crescut de probleme grave de sănătate precum diabetul, unele tipuri de cancer şi bolile de inimă.
„Epidemia globală fără precedent de supraponderalitate şi obezitate este o tragedie profundă şi un eşec social monumental”, a declarat autorul principal, profesorul Emmanuela Gakidou, de la Institutul pentru măsurarea şi evaluarea sănătăţii (IHME), din cadrul Universităţii Washington din Statele Unite ale Americii.
Echipa, care face parte din Studiul Global privind povara bolilor Colaboratori IMC, a utilizat date din 204 ţări şi teritorii pentru a ajunge la estimările lor şi pentru a proiecta ce s-ar putea întâmpla în viitor dacă nu se iau măsuri.
Ratele supraponderalităţii şi obezităţii s-au dublat în ultimele trei decenii, peste 2,1 miliarde de adulţi şi 493 de milioane de tineri cu vârste cuprinse între 5 şi 24 de ani fiind afectaţi până în 2021, au precizat aceştia.
În timp ce motivele obezităţii sunt complexe, guvernele ar trebui să utilizeze estimările pentru a se concentra asupra modului de a ajuta populaţiile cele mai expuse la risc, au declarat cercetătorii, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la o alimentaţie sănătoasă, informează marţi Reuters.
Studiul, finanţat de Fundaţia Gates, a avut limitări, inclusiv lipsa datelor şi utilizarea IMC ca marker. De asemenea, nu a luat în considerare impactul potenţial al medicamentelor pentru obezitate, care au înregistrat o cerere uriaşă în ţările mai bogate în care acestea sunt disponibile, au spus cercetătorii.
Imaginea variază la nivel global, dar cercetătorii au declarat că o creştere accelerată a obezităţii în rândul tinerilor şi creşterea în ţările cu venituri mici şi medii, unde sistemele de sănătate nu pot face faţă poverii viitoare a bolii, sunt deosebit de îngrijorătoare.
Asta include o creştere preconizată de 250% a ratelor de supraponderabilitate şi obezitate în Africa subsahariană.
Creşterea, la 522 de milioane de adulţi şi 200 de milioane de copii şi tineri, este determinată parţial de creşterea populaţiei.
Un studiu separat, publicat luni de Federaţia Mondială a Obezităţii, Atlasul mondial al obezităţii, a ridicat, de asemenea, această problemă.
„Cele mai afectate regiuni sunt ţările în curs de dezvoltare”, a declarat Simon Barquera, preşedintele Federaţiei.
Atlasul obezităţii sugerează că, până în 2035, 79% dintre adulţi şi 88% dintre copiii cu obezitate şi supraponderali vor fi din ţări cu venituri mici şi medii şi doar 7% dintre toate ţările au sisteme de sănătate adecvate pentru a face faţă acestei situaţii.
„Este într-adevăr una dintre principalele provocări de sănătate publică din întreaga lume”, a adăugat Barquera.
Se preconizează că unul din trei tineri va fi supraponderal sau obez în 2050
Noua analiză estimează că prevalenţa globală a excesului de greutate şi a obezităţii la tineri a crescut substanţial între 1990 şi 2021, dublându-se atât la copii şi adolescenţi tineri (de la 8,8% la 18,1%), cât şi la adolescenţi mai în vârstă (de la 9,9% la 20,3%), afectând 493 de milioane de tineri în 2021.
În mod similar, ratele obezităţii la copii şi adolescenţi s-au triplat de la 2% la aproape 7%, 174 de milioane de tineri trăind cu obezitate în 2021.
Studiul estimează că excesul de greutate în timpul copilăriei şi adolescenţei se va stabiliza între 2021 şi 2050, pe măsură ce un număr mai mare de persoane din toate regiunile lumii vor ajunge la obezitate, cu creşteri substanţiale aşteptate imediat între 2022 şi 2030, şi creşteri care vor continua după 2031 până în 2050.
La nivel mondial, se preconizează că, până în 2050, mai mulţi bărbaţi în vârstă de 5-14 ani vor fi obezi comparativ cu supraponderali (16,5% faţă de 12,9%), în timp ce la femei (5-24 de ani) şi la bărbaţii mai în vârstă (15-24 de ani), se preconizează că supraponderalitatea va rămâne în continuare mai răspândită decât obezitatea.
Cele mai rapide accelerări ale obezităţii sunt prevăzute în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum şi în America Latină şi Caraibe, unde se estimează că vor trăi o treime din toţi copiii şi adolescenţii cu obezitate din lume (130 de milioane) în 2050.
De asemenea, se preconizează că tranziţia către predominanţa obezităţii (faţă de excesul de greutate) va fi copleşitoare pentru mai multe ţări oceanice (de ex, Insulele Cook, Nauru, Tonga), unde se preconizează că nivelurile de obezitate vor atinge 60-70% până în 2050, precum şi pentru ţări foarte populate, cum ar fi Nigeria (18,1 milioane), India (26,4 milioane), Brazilia (17,8 milioane), China (35,2 milioane) şi Statele Unite (22,1 milioane), unde se preconizează că numărul tinerilor cu obezitate va creşte vertiginos.
„Dar dacă acţionăm acum, prevenirea unei tranziţii complete către obezitatea globală pentru copii şi adolescenţi este încă posibilă”, a declarat coautorul principal, dr. Jessica Kerr de la Institutul de cercetări infantile Murdoch, din Australia.
„Estimările noastre identifică copii şi adolescenţi în mare parte din Europa şi Asia de Sud care trăiesc cu exces de greutate şi care ar trebui să fie vizaţi de strategii de prevenire a obezităţii. Am identificat, de asemenea, populaţii mari, în special fete adolescente, în America de Nord, Australasia, Oceania, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum şi în America Latină, care se aşteaptă să treacă la predominanţa obezităţii şi care necesită intervenţii şi tratamente urgente şi multifaţetate.
„Acest lucru este esenţial pentru a evita transmiterea între generaţii a obezităţii şi pentru a preveni un val de afecţiuni grave ale sănătăţii şi costuri financiare şi societale groaznice pentru generaţiile viitoare.”
Noi politici de sănătate pentru prevenirea obezităţii
Autorii subliniază faptul că sunt necesare urgent planuri de acţiune pe 5 ani (2025-2030) pentru a frâna creşterea obezităţii şi pentru a contribui la fundamentarea noilor obiective şi ţinte pentru era Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă post-2030.
Autorii solicită eforturi mai concertate pentru a oferi intervenţii cuprinzătoare, transdisciplinare, adaptate la situaţia socio-demografică, economică, de mediu şi comercială unică a fiecărei ţări.
„Prevenirea obezităţii trebuie să fie în prim-planul politicilor din ţările cu venituri mici şi medii”, a subliniat dr. Kerr.
„Acţiunea politică în aceste regiuni trebuie să echilibreze provocările supraalimentării cu subnutriţia şi întârzierea creşterii, cu intervenţii care variază de la sprijinirea dietelor nutriţionale şi reglementarea alimentelor ultraprocesate la promovarea programelor de sănătate maternă şi infantilă care încurajează femeile însărcinate să urmeze o dietă sănătoasă şi să alăpteze.
„Nu este momentul să continuăm ca de obicei. Multe ţări au doar o scurtă fereastră de oportunitate pentru a opri trecerea unui număr mult mai mare de persoane de la excesul de greutate la obezitate”.
„În cele din urmă, pe măsură ce ratele globale ale obezităţii continuă să crească, este nevoie de un angajament politic mult mai puternic pentru a transforma dietele în cadrul sistemelor alimentare globale durabile şi pentru a sprijini strategii cuprinzătoare care îmbunătăţesc nutriţia, activitatea fizică şi mediul de viaţă al oamenilor, indiferent dacă este vorba de prea multe alimente procesate sau de parcuri insuficiente”, a adăugat ea.
Autorii notează unele limitări importante, inclusiv faptul că, în timp ce studiul utilizează cele mai bune date disponibile, predicţiile sunt constrânse de cantitatea şi calitatea datelor anterioare, precum şi de prejudecăţile sistemice din datele auto-raportate, care sunt susceptibile de a persista în ciuda încercărilor de a corecta părtinirea (biasul).
Aceştia observă, de asemenea, că definiţia excesului de greutate şi a obezităţii se bazează pe IMC, care nu ţine seama de variaţiile structurii corporale în cadrul grupurilor etnice şi al subpopulaţiilor. În cele din urmă, studiul nu a luat în considerare impactul potenţial al intervenţiilor, cum ar fi extinderea medicamentelor GLP-1 împotriva obezităţii, care ar putea modifica tendinţele de prognoză pe termen lung ale supraponderalităţii şi obezităţii.
„Dimensiunea epidemiei este de aşa natură încât soluţiile vor trebui să fie intervenţii de sănătate publică, având în vedere, de asemenea, eterogenitatea profundă la nivel macro şi micro a dezvoltării epidemiei. În special, tendinţa consecventă şi inexplicabilă spre o prevalenţă mai mare în rândul grupurilor defavorizate social sporeşte provocările. Cea mai presantă întrebare se referă la intervenţiile care vor fi atât fezabile, cât şi eficiente", a comentat într-un articol conex Thorkild I A Sørensen, de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, care nu a fost implicat în studiu.
O mai bună înţelegere a cauzelor şi mecanismelor de dezvoltare a obezităţii ar putea deschide calea către o îmbunătăţire durabilă a prevenţiei, spun specialiştii.
Citeşte şi:
Descoperiri recente asupra unor modificări în creier ar putea ajuta în lupta împotriva obezităţii
Persoanele obeze şi supraponderale au creierul diferit
Au fost descoperite celule din creier care cresc apetitul în cazul obezităţii
