Pentru Programul Naţional de Oncologie gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anul acesta au fost alocate 2,3 miliarde de lei, mai puţin ca anul trecut când au fost alocate 2,6 miliarde de lei, însă la rectificările bugetare ar mai putea fi suplimentări. Conf. univ. dr. Adela Cojan, vicepreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a prezentat câteva cifre legate de finanţarea Programului Naţional de Cancer în România în cadrul dezbaterii ,,Cancer Survivor 360”, organizată de redacţia 360medical.ro, în perioada 2-3 iunie 2021.
,,Începând cu 2017 până anul trecut am ajuns de la 1,6 miliarde pe an în 2017 la 2,6 miliarde lei anul trecut, iar anul acesta 2,3 miliarde de lei, dar ştiţi că urmează rectificările bugetare. Pentru noi, finanţatorii, reprezintă în jur de 40% din totalul fondurilor alocate pentru toate cele 15 programe naţionale de sănătate curative decontate de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, a precizat dr. Adela Cojan referindu-se la Programul Naţional de Cancer.
Vicepreşedintele CNAS a subliniat că deşi ca s-a dublat fondul finanţării Programului Curativ de Cancer, România se află în continuare pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea prin diverse localizări de cancer. Şi dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de Oncologie a Ministerului Sănătăţii a subliniat că România stă cel mai rău din Europa la cancer de col uterin.
,,Trebuie să punem accentul pe partea de prevenţie şi pe depistare precoce. Până nu vom responsabiliza populaţia şi nu vom reuşi s-o mobilizăm prin participarea la programele de screening, nu vom reuşi decât să cheltuim foarte mulţi bani pe molecule de ultimă generaţie, dar pe care degeaba le mai aplicăm dacă depistăm cancerele în stadii trei sau patru, pentru că şansele de supravieţuire la 5 ani sunt sub 50%, în schimb partea de prevenţie şi depistarea precoce ar putea conduce la 90 la sută şanse de supravieţuire la peste cinci ani”, a spus conf. univ. dr. Cojan.
Programul Naţional de Oncologie este cel mai voluminos program din punct de vedere al alocării fondurilor, a precizat Adrian Gheorghe, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care îşi propune să introducă un set de indicatori pentru programele naţionale de sănătate şi evident nişte mecanisme de planificare a bugetelor acestor programe care să ia în considerare aceşti indicatori. ,,Cu siguranţă ne interesează ca pe fondul acestui Program Naţional de Oncologie să introducem mecanisme care să urmărească rezultatele pacienţilor oncologici”, a precizat Adrian Gheorghe, în cadrul unui mesaj video difuzat la dezbaterea,,Cancer Survivor 360.
Teleconsultaţiile vor fi păstrate şi în viitorul Contract-Cadru
CNAS va menţine teleconsultaţiile în noul Contract-cadru care ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 iulie. În plus, mai e nevoie de teleradiologie, telemonitorizare. ,,Ne trebuie telepatologia, asta înseamnă că medicii să aibă posibilitatea să trimită şi să discute cu colegii lor imagini radiologice sau fragmente de ţesut astfel încât să existe comunicare şi colaborare între specialişti clinicieni, chirurgi, oncologi anatomo-patologi, radiologii sau colegi pentru a doua opinie medicală. Suntem în discuţii avansate cu comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii astfel încât să implementăm pe lângă acele teleconsultaţii şi astfel de servicii”, a declarat vicepreşedintele CNAS.
În legătură cu finanţarea, Ordonanţa de Urgenţă nr. 20 pe 2021 prelungeşte Ordonanţa de anul trecut prin care pentru afecţiunile oncologice şi nu numai, şi pentru diabet, boli cardiovasculare, bolile rare, bolile neurologice li se permite tuturor furnizorilor de investigaţii paraclinice să depăşească valorile de contract.
,,Noi suplimentăm finanţarea acestora prin acte adiţionale. Regula prevăzută în ordonanţă este că întâi îşi efectuează valoarea de contract pentru bolile obişnuite, tot ce depăşeşte valoarea de contract poate fi trecut pentru monitorizare inclusiv pentru afecţiunile oncologice”, a spus dr. Adela Cojan.
În ceea ce priveşte situaţia epuizării plafoanelor de către furnizorii de sănătate aflaţi în contract cu Casele de Asigurări pentru analize şi investigaţii, vicepreşedintele CNAS e de părere că ,,probabil că este o neînţelegere sau o practică legată de partea aceasta de programări. Poate le este mai uşor să le facă într-o singură zi şi să îşi facă un caiet sau registru de programări şi să-i cheme pe bieţii pacienţi într-o singură zi şi atunci spun ei se epuizează plafonul. Nu. O să insistăm cu informarea către casele judeţene de asigurări şi către furnizori pentru ca să nu mai existe sincopele acestea în legătură cu accesul la investigaţii. Pentru un pacient cu cancer contează foarte mult existenţa unui traseu cât mai facil şi reducerea timpilor de aşteptare atunci când îşi monitorizează şi tratează boala respectivă”, a precizat dr Adela Cojan.
De la aceeaşi dezbatere mai puteţi urmări [VIDEO] Cezar Irimia, preşedintele FABC: Sperăm ca planul naţional de cancer să fie aprobat şi pus în practică până la toamnă
Consilierul prezidenţial Diana Păun: Povestea unei paciente cu cancer tiroidian, unul din motivele pentru care lupt pentru impunerea legislaţiei
