O nouă lege (nr. 296/2023) a introdus, de la 1 ianuarie 2024, un impozit minim de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Ministerul Sănătăţii a calculat impactul măsurii asupra distribuitorilor de produse farmaceutice de pe piaţa românească şi a identificat un risc de retragere a unor medicamente, pentru care costurile ar putea depăşi preţul după aplicarea noului impozit. Din această cauză, ministerul a propus o reglementare care recunoaşte impactul taxei pe cifra de afaceri în preţul de distribuţie, însă a menţinut plafonul de adaos comercial din farmacii. Colegiul Farmaciştilor a transmis joi că proiectul reprezintă o discriminare la adresa farmaciilor, avertizând că implementarea în forma propusă "va bloca rapid accesul la medicamente scumpe şi foarte scumpe la peste 1.000 de farmacii".
Măsura este cuprinsă într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, care modifică şi completează ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017 (pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman). Proiectul a fost prezentat în 21 decembrie 2023 de 360medical.ro.
Iniţiatorii proiectului de ordin au calculat că impactul cel mai important al noii taxe este în cazul medicamentelor cu un preţ de producător mai mare de 1.500 de lei.
CE PREVEDE PROIECTUL
Legislaţia actuală (ordinul ministrului Sănătăţii nr. nr. 368/2017) limitează nivelul adaosului comercial pentru distribuitorii de medicamente la 14%, pentru medicamentele cu un preţ de producător de cel mult 50 de lei, 12% pentru un preţ cuprins între 50 şi 100 de lei, 10% pentru un preţ între 100 şi 300 de lei şi 30 de lei (cotă fixă) pentru un preţ de producător mai mare de 300 de lei.
Acest adaos plafonat, în contextul noii taxe pe cifra de afaceri, riscă să ducă la dispariţia unor medicamente pe piaţa românească, potrivit referatului de aprobare.
Iniţiatorii măsurii consideră necesară modificarea cotelor de adaos pentru distribuţie angro a medicamentelor.
“Există riscul ca produsele cu o valoare în Canamed de peste 1.500 de lei să nu mai poată fi comercializate pe piaţa din România, deoarece impozitul ar fi mai mare decât marja operatorilor economici distribuitori angro. Aceste produse acoperă arii terapeutice esenţiale: oncologie, atrofie musculară, poliartrită, boli rare etc”, menţionează referatul de aprobare al proiectului.
ADAOS COMERCIAL MAJORAT PENTRU MEDICAMENTELE SCUMPE
Concret, proiectul de act normativ prevede creşterea adaosului comercial pentru distribuitorii angro de medicamente de la 30 de lei la 1% +30 de lei, în cazul medicamentelor cu un preţ mai mare de 1.500 de lei. (conform tabelului de mai jos).
Măsura va duce la scumpirea medicamentelor cu un preţ de peste 1.500 de lei cu până la 1%, în funcţie de decizia distribuitorilor angro de medicamente.
Potrivit legislaţiei, un deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă (DAPP) poate solicita, în intervalul dintre două corecţii succesive ale preţurilor din Canamed şi Catalogul public, o creştere a preţurilor maximale ale medicamentului, doar o singură dată şi fără a depăşi cu mai mult de 20% nivelul deja aprobat.
În schimb, cotele de adaos comercial pentru preţul cu amănuntul al medicamentelor în farmacii rămân la plafoanele actuale, de 24% pentru un preţ cu ridicata de cel mult 25 de lei, 20% pentru un preţ de 25-50 lei, 16% pentru un preţ de 50-100 lei, 12% pentru 100-300 lei şi 35 de lei pentru un preţ cu ridicata de peste 300 de lei.
CE REPROŞEAZĂ COLEGIUL FARMACIŞTILOR
Colegiul farmaciştilor consideră că măsura propusă reprezintă o discriminare la adresa farmaciilor, "care plătesc deja de ani de zile impozitul de 1%, majoritatea farmaciilor mici şi mijlocii fiind microîntreprinderi".
La dezbaterea organizată de Ministerul Sănătăţii pe data de 5 ianuarie 2024, toţi reprezentanţii farmaciilor şi farmaciştilor, inclusiv Colegiul Farmaciştilor, au solicitat acordarea unei minime compensaţii şi farmaciilor, însă acest lucru nu a fost luat în considerare, reproşează organismul profesional.
Motivaţia Ministerului Sănătăţii a fost că farmaciile pot opta pentru regimul de impozit pe profit, pe care Colegiul Farmaciştilor o consideră "imatură", în condiţiile în care Codul Fiscal permite societăţilor comerciale să opteze pentru schimbarea modalităţii de impozitare o singură dată - ceea ce farmaciile au făcut deja, optând pentru regimul de microîntreprindere cu un an sau mai mulţi în urmă.
"Ca urmare, farmaciile mici şi mijlocii organizate ca microîntreprinderi vor plăti începând cu 1 ianuarie impozit pe cifra de afaceri de 3% (pentru că depăşesc baremul de 60.000 euro/an), ceea ce va face nu nerentabilă, ci de-a dreptul prohibitivă asigurarea medicamentelor având preţul cu amănuntul peste 1.500 lei", menţionează Colegiul Farmaciştilor.
Organismul profesional oferă şi un exemplu de calcul, în cazul unui medicament cu preţul de producător de 365 de lei, la care distribuitorul va avea un adaos de 30 lei, iar farmacia de 35 lei. Astfel, preţul cu amănuntul (la care medicamentul se eliberează pacientului şi se decontează de CNAS) este de 468,70 lei (cu tot cu TVA 9%).
"Ca urmare, farmacia va obţine o marjă de 35 de lei şi va avea de plată ca impozit 12,90 lei, diferenţa dintre cele două cifre nepermiţând un ciclu economic normal, în care trebuie incluse cheltuieli de funcţionare, personal, comisioane bancare etc, care se împart la fiecare medicament pentru a calcula corect rentabilitatea", arată comunicatul.
Potrivit Colegiului, situaţia este chiar mai gravă faţă de exemplul anterior, deoarece există multe medicamente mult mai scumpe decât atât, cum sunt cele care tratează cancerul, bolile rare sau bolile hematologice, "pentru eliberarea cărora farmacia este nevoită să suporte pierderi mult mai mari, lucru care în scurt timp o va aduce în imposibilitatea de a funcţiona".
"Implementarea acestei propuneri nemodificate va bloca rapid accesul la medicamente scumpe şi foarte scumpe la peste 1.000 de farmacii şi la pacienţii care depind de acestea şi credem că acest lucru ar fi contrar intenţiilor şi intereselor statului român", mai arată Colegiul.
